Cu urechile ciulite

Orice vizual si - daca e sa mergem la esenta - orice logo captureaza in sine o emisie sonora pe care paradoxal retina o elibereaza in universul interior al celui expus. Ar fi incantator, banuiesc, sa asistam la un moment dat la traducerea (din virtual in concret) a variatiilor sonore pe tema unui logo dat.

Rezultatul ar fi, in cel mai probabil caz, comparabil cu improvizatiile dintr-un concert de jazz pe tema prestabilita. E greu sa fii in Portoroz in octombrie si sa nu te intrebi cum suna, in aceasta noua ordine universala, logo-urile de la Cannes si Golden Drum. Nu stiu cum suna pentru voi racnetul Leului de pe Riviera versus noua tamburina a zeitei Nike (in a doua decada de existenta a festivalului din Noua Europa, premiile sunt reprezentate de statueta stilizata a zeitei grecesti a competitiei, facand sa rasune o mica toba). Doar timpul imi va confirma cat sunt de bun ascultator, lasandu-i pe cei care au ciulit urechea la logourile cu pricina pe aceeasi frecventa ca mine sa se faca auziti. Cum imi suna, deci, racnetul Leului de pe Croisette? Rece, a metal masiv, cu ecou surd. Dar si fragil, subtire si sec, a masca venetiana. Pentru ca din Leu n-a mai ramas decat masca. Ce era candva un titlu de glorie, hiper premium in afara oricarei categorii, acum intra sub bagheta dirijorala a lui Fast Moving Consumer Goods. Prezenta la Cannes e obligatorie. Ai ocazia unica sa vezi la raft varietatea de produse. Cam toata comunicarea globala intr-o sala de cateva sute de metri patrati - un hipermarket de comunicare. Cu amendamentul ca varietatea nu inseamna neaparat ierarhie. De aceea trebuie sa merg la Cannes, dar iubesc Golden Drum. Riviera ofera o coplesitoare cantitate de informatie, dar gustul calitatii in Portoroz il simt cel mai bine. In Slovenia fiecare maruntis are semnificatie.

Organizatorii sunt atenti la ce se asteapta de la ei, cu naturalete. Si reactioneaza pozitiv. Excelenta e aici ceva firesc, nu un privilegiu. Opulenta exista, dar e neostentativa. Pentru ca poti avea gustul clar al evolutiei. Pentru ca bunul gust nebatranicios e declinat la nesfarsit. Pentru confortul contextului. Pentru scoala extraordinara, pentru modele si pentru disciplina educatiei. Pentru ca deschide o competitie cu sanse de castig tangibile si poate tocmai de aceea ii face pe unii publicitari romani sa intre in focurile creatiei de prin iulie-august si sa dea ce e mai bun din ei. Multumita festivalului de la Adriatica, consumatorii romani se pot bucura dupa octombrie de ad-uri mai reusite.