Din nou, despre finantarea culturii

S-au inmultit in ultima vreme vocile - apartinand unor cercuri apropiate fostei guvernari - care prevestesc un viitor sumbru culturii in perioada imediat urmatoare.

Oameni obisnuiti cu fonduri generoase pentru proiecte faraonice vestesc acum in provincie, cu voce cavernoasa, ca Ministerul Culturii si Cultelor nu va mai face nici un fel de finantari si ca, pentru viitoarele proiecte culturale, fiecare va trebui sa se descurce cum poate.

Din capul locului trebuie sa spun ca nu se pune problema stoparii finantarii proiectelor culturale. Dovada cea mai la indemana in acest sens este chiar HG 10/2005 prin care se infiinteaza Fondul Cultural National, institutie a carei menire este tocmai finantarea proiectelor culturale. FCN va functiona ca institutie publica, cu personalitate juridica si este constituit din surse extrabugetare, gestionate in regim extrabugetar de Ministerul Culturii si Cultelor. Activitatea Fondului Cultural National va fi coordonata de un consiliu alcatuit din 11 membri. Sapte dintre acestia vor fi desemnati de ministrul Culturii, la sugestia operatorilor culturali. Ei trebuie sa reprezinte toate domeniile culturii. Acest consiliu va numi comisiile specializate care vor selecta programele, proiectele si actiunile culturale ce vor beneficia de sustinere financiara din partea Fondului.

Speram ca, prin infiintarea FCN, sa se faca o distributie echitabila a fondurilor pentru toate zonele culturii. Fondul trebuie sa asigure sumele necesare restaurarilor de monumente istorice, editarii de carti si de publicatii, organizarii de expozitii, proiectelor ce tin de teatru, opera, opereta, dans s.a.m.d. Nu putem sa ii favorizam pe unii, defavorizandu-i pe altii. Este clar ca nu vor mai fi alocate sume uriase pentru megaproiecte cu finalitate incerta precum Anul Stefan cel Mare, cu riscul de a lasa alte domenii ale culturii fara fondurile minimale, necesare supravietuirii.

Pe de alta parte, nu pot decat sa incurajez demersurile celor care cauta in mediul privat surse de finantare a culturii. Filozofia ministerului in domeniul finantarii culturii se intemeiaza pe sinergii: public-privat, central-local. In acest moment, lucram la un proiect de lege menit sa incurajeze mecenatul cultural. Orice om de afaceri trebuie sa stie ca investitia in cultura ii poate aduce vizibilitate, onorabilitate si credibilitate. Experienta a demonstrat ca implicarea unor firme in proiecte culturale de succes a fost mult mai benefica pentru imaginea acestora decat niste foarte costisitoare campanii publicitare. Asocierea numelui unei firme de un spectacol de succes televizat poate avea un impact incomparabil mai mare decat popularizarea aceleiasi firme prin spoturi publicitare. In plus, prin prevederile viitoarei legi a sponsorizarii, firmele care vor investi in cultura vor avea de castigat si in plan material, prin reducere de impozite si alte facilitati fiscale.

MCC isi va respecta si in viitor rolul de principal finantator al culturii. Important este insa sa redefinim regulile jocului, astfel incat principalii beneficiari ai acestor fonduri sa fie publicul si creatorii, nu diversii impresari si asistenti ai actului cultural.