x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia in zodia dragonului

0
01 Sep 2004 - 00:00
Printre ecologisti circula zicala ca bataia unei aripi de fluture in Europa duce la o furtuna in jungla amazoniana. Echivalentul economic al zilelor noastre ar putea fi cu usurinta ca racnetul unui dragon chinezesc produce somaj in Europa de Est. Potrivit unui studiu recent al consultantei germane Roland Berger, companiile de productie industriala din China produc bunuri de o calitate egala cu cele produse in Germania, in timp ce in Europa de Est se produc bunuri inferioare calitativ celor germane. In concluzie, chinezii fac lucruri mai bune decat est-europenii. La acest fenomen se mai adauga un lucru interesant, spune acelasi studiu: produsele chinezesti se confrunta cu o perceptie a calitatii inferioare in comparatie chiar si cu cele din Europa de Est, in timp ce atat exporturile chinezilor, cat si cele ale est-europenilor sunt percepute ca fiind inferioare celor produse in Europa de Vest.

Puse cap la cap, lucrurile stau cam asa: chinezii fac lucruri mai bune calitativ decat est-europenii si le produc la costuri mai scazute decat est-europenii, ceea ce le permite sa vanda aceste produse in Europa de Vest la preturi de desfacere cel putin la fel de competitive ca si est-europenii. Astfel, se contureaza inceputul eroziunii avantajului competitiv al Europei de Est ca baza de productie ieftina pentru companiile industriale vest-europene. Economiile din Noua Europa intra astfel in concurenta mai ascutita pentru investitii occidentale cu China, iar meciul se anunta extrem de dur. Pe de o parte, ca piata de desfacere, China face Europa de Est sa para un fel de judetul Vaslui. Pe de alta parte, imensa populatie a Chinei si stagiul de dezvoltare a economiei chineze comparativ cu cele est-europene fac ca oferta de forta de munca ieftina si calificata in China sa fie cu ani lumina mai mare decat in Europa de Est.

Bineinteles ca Europa de Est are un avantaj inerent si greu de erodat fata de China: proximitatea geografica fata de Europa de Vest. Dar avantajul proximitatii geografice nu inseamna mult in era comunicatiilor globale instantanee si a unei infrastructuri de transport in perpetua stare de progres galopant. In unele sectoare ale economiei, cum ar fi industria de tehnologie a informatiei, proximitatea geografica nu inseamna nimic. Acest lucru este cu atat mai ingrijorator cu cat unii politicieni autohtoni spun ca IT-ul este asul din maneca Romaniei - exista sansa ca acest as sa-si piarda valoarea, si asta destul de repede. In conditiile in care economiile Europei de Est vor trebui sa-si mentina atractivitatea pentru investitorii straini, discutia ameninta sa evolueze rapid de la forta de munca ieftina la felul in care aceste economii si forta lor de munca pot adauga valoare reala bunurilor pe care le produc. Cu alte cuvinte, faptul ca avem o forta de munca ieftina nu va mai fi o mare branza peste nu prea mult timp. Acea forta de munca va trebui sa fie nu numai ieftina, dar si calificata, pregatita sa concureze si sa supravietuiasca in olimpiada sportului extrem care este economia globala moderna.

Europa de Vest a demonstrat de mult timp ca nu intelege si nu apreciaza forta economica a Chinei si a Asiei in general. Reflexul politicienilor comunitari este sa contracareze ascensiunea economica asiatica cu tarife si alte masuri protectioniste, dar nimeni nu se asteapta ca aceste lucruri sa aiba rezultatele dorite. In cele din urma, forta eficientei economice invinge politicul. Pana si America priveste evolutia economiei chineze cu un amestec de admiratie si teama. Posibilitatea ca economia chineza sa-si incetineasca cresterea a dus la o cadere brusca la bursa newyorkeza atunci cand traderii au realizat ca majoritatea marilor companii americane fac bani buni in China si incetinirea acesteia i-ar afecta drastic. In paranteza fie spus, chinezilor le datoram o mare parte din cresterea recenta a pretului titeiului. Chiar daca speculatorii au avut grija ca barilul sa ajunga aproape de 50$, setea de petrol a economiei chineze asigura un baril care are putine sanse sa mai scada sub 30$.

Ironia sortii face ca in momentul in care scriu aceste randuri sa aiba loc in Atena ceremonia de inchidere a Jocurilor Olimpice, care a inclus si un element prezentat de China, unde vor avea loc peste patru ani Jocurile. In inima Atenei si in leaganul culturii clasice occidentale, balerinii si solistii chinezi au prezentat un minispectacol plin de gratie, precizie si rafinament, menit sa trezeasca curiozitatea fata de ce va fi peste patru ani la Beijing. Mesajul catre muncitorii Europei insa este mult mai lipsit de subtilitate: voi credeti ca noi stam la "pe locuri... fiti gata...", dar habar nu aveti ca am inceput deja cursa si suntem mult mai aproape de cefele voastre decat va imaginati. Dragonul chinezesc scuipa flacari si, daca Europa vrea sa nu fie prajita, ar trebui sa se apuce sa manance jar. Acum.

Andrei Postelnicu este jurnalist in redactia din New York a cotidianului Financial Times si scrie in paginile noastre in calitate personala
Citeşte mai multe despre:   China,   europa,   forţă,   europa est

Serviciul de email marketing furnizat de