Economie neagra de 12,5 miliarde

In Romania, economia subterana sau neagra reprezinta aproximativ 25% din PIB, comparativ cu 15% in Uniunea Europeana.

Evaziunea fiscala, sursa principala de aprovizionare a economiei subterane, s-a manifestat preponderent in Romania prin: tranzactii cu produse petroliere, alcool si bauturi alcoolice, tigari si cafea, constructii ilegale si operatiuni de import-export. Am incercat sa concentrez eforturile Garzii Financiare pe aceste directii si nu pe controale gen standuri in complexul Europa, declara fostul ministrul al Autoritatii Nationale de Control (ANC), Ionel Blanculescu. Economia subterana reprezinta in momentul de fata intre 8%-15% din nivelul Produsului Intern Brut (PIB) in Uniunea Europeana. In Romania, proportia estimata are o marja intre 18% si 40%, foarte aproape de circa 25% din PIB. Acest procent este realizat de activitati criminale gen trafic de droguri, armament, prostitutie, contrabanda si evaziunea fiscala.

MILIARDE DE EURO. Intre aceste infractiuni grave se vehiculeaza sume uriase de bani, de ordinul a circa 12,5 miliarde de euro. Piata petrolului din Romania, de exemplu, are o valoare estimativa de circa 3,7 miliarde de euro. In anul 2002, evaziunea fiscala in acest domeniu era de 600 de milioane de euro (40%), anul trecut piata neagra a combustibililor a fost de 300 de milioane de euro (20%). Scaderea a fost de circa 50%, datorita in primul rand operatiunilor desfasurate de institutiile abilitate ale statului. Numai anul trecut s-a reusit descoperirea unui prejudiciu de aproape 400 de miliarde de lei din combustibilul neaccizat in cazul rafinariilor controlate - Vega, Astra si Steaua Romana din Prahova.

OFF-SHORE SI EVAZIUNEA. O parte din firmele off-shore din Romania desfasoara afaceri ilegale. Acestea implica diferite metode de spalat bani si evaziune fiscala. Exista in lume 62 de paradisuri fiscale care nasc off-shoruri si care au afaceri si in Romania. Un exemplu l-ar putea constitui cele doua operatiuni de combatere realizate de ANC impreuna cu cei de la Crima Organizata, in care au fost folosite societati de tip off-shore. La conducerea acestora erau cetateni arabi, iar suma banuita a fi spalata prin aceste firme se ridica la circa 60 milioane de dolari. Un alt domeniu in care evaziunea fiscala a fost puternica este cel al contrabandei cu alcool. Principalele forme de evaziune fiscala descoperite privesc sustragerea de la plata a obligatiilor fiscale prin neevidentierea corecta in contabilitate a operatiunilor economice. De asemenea, alte metode folosite sunt cele de infiintare si cesionare a unor firme-fantoma folosite apoi pentru diverse activitati ilegale, distrugerea unor documente contabile, folosirea unor evidente duble sau a unor bilanturi contabile false. Controalele efectuate de Garda Financiara anul trecut in domeniul productiei si comercializarii alcoolului si bauturilor alcoolice au stabilit o evaziune fiscala in acest domeniu de 1.142 de miliarde de lei.

SCHEMA SPAGII. Conform lui Blanculescu, scenariul spagii cerute de comisarii corupti care ar trebui sa descopere si sa combata astfel de activitati ilegale este urmatorul. Acestia intra intr-o firma, de exemplu, si spun 5 milioane de lei acum sau incepem controlul si oricum va gasim ceva sau o alta varianta este ca Garda poate aplica legal amenzi de la 50 la 200 de milioane si nu ai cum sa nu gasesti ceva in neregula la un control. De aceea, comisarul care efectueaza controlul aduce la cunostinta administratorului societatii ca firma va primi 200 de milioane amenda, dar ca poate sa-i dea insa o contraventie de doar 20 de milioane de lei, asa ca pana la urma suma stabilita va fi de 40 milioane de lei. Milioanele impartindu-se frateste, jumi-juma: 20 de milioane de lei amenda legala si 20 in buzunarul comisarului.

METODE. O societatea comerciala cu raspundere limitata (X), cu obiect de activitate fabricarea de articole din textile, care are ca asociati si administratori un cetatean britanic, unul iordanian si unul roman, a efectuat exporturi in anul 2002 in valoare de 5 milioane de dolari catre mai multe firme din Marea Britanie si Germania. Societatea a inregistrat in anul 2002 pierderi si datorii catre bugetul statului. Conturile cetateanului britanic (deschis la o banca comerciala din Romania), administrator si asociat al societatii, au fost alimentate cu sume importante de bani, provenite prin transfer de la firmele din Marea Britanie si Germania, beneficiare ale exporturilor (5 milioane de dolari). Suma de 5 milioane a fost transferata in conturile personale ale cetateanului iordanian si ale sotiei acestuia, de unde acestia i-au retras in numerar. Sumele retrase in numerar au fost transferate catre cetateanul roman, asociat si administrator al societatii. Acesta a transferat suma respectiva in conturile societatii cu justificarea creditare firma. Dupa un interval de timp, suma respectiva a fost transferata in contul cetateanului roman, cu justificarea restituire credit.

Un alt caz este cel al unui cetatean roman care a incasat intr-un cont bancar deschis in Romania suma de 2 milioane de dolari, din Israel, cu mentiunea ca banii reprezinta un comision conform unui contract. Cetateanul respectiv era functionar public. Folosindu-se de aceasta calitate, a intervenit pentru incheierea unui contract in valoare de 300 milioane de dolari, intre o societate din Israel si una romaneasca de stat. Dupa ce a incasat suma, cetateanul respectiv a efectuat urmatoarele operatiuni: in prima faza a retras in numerar 600.000 de dolari si a constituit depozite bancare in valoare de 1,4 milioane de dolari. Ulterior a lichidat depozitele inainte de termen si a cumparat titluri de stat. Dupa ce a vandut titlurile, a retras in numerar 300.000 de dolari, a constituit un depozit la o alta banca in valoare de 650.000 de dolari, si-a cumparat un autoturism in valoare de 250.000 de dolari, iar cu 200.000 a creditat societatea la care este actionar. Ulterior a mai virat catre aceasta 150.000 in aceleasi conditii. Banii ramasi au fost utilizati pentru rambursarea unor credite bancare.

Societatea reprezenta un magazin de lux, folosit ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite.

PARADISUL FISCAL. Totodata, modalitatea prin care sunt folosite paradisurile fiscale poate fi exemplificata prin cazul unei societati comerciale romane A, care a transferat in favoarea unei firme din Cipru, in baza unui contract de consultanta incheiat, o suma de 5 milioane de dolari. Dupa un interval de timp s-a primit un raport de tranzactii suspecte, prin care s-a semnalat faptul ca o fundatie din Liechtenstein a incasat de la o societate din aceeasi tara, intr-un cont bancar deschis in Romania, suma de 5 milioane de dolari cu titlu de donatie. Sumele identice au atras imediat atentia, mai mult s-a aflat ca suma de 5 milioane de dolari a fost incasata de fundatia din Liechtenstein in urma unui transfer efectuat din Cipru. In ziua in care a fost alimentat contul fundatiei, s-a efectuat si transferul intregii sume astfel: 1 milion de dolari, in contul unei societati comerciale romane B, ca majorare de capital. Cate 2 milioane de dolari in conturile a doua persoane fizice romane, cu specificatia donatie. Cele doua persoane au achizitionat titluri de stat cu toti banii pe care i-au incasat. Elementele-cheie care au certificat faptul ca cele 5 milioane exportate din Romania in Cipru au fost reintroduse in tara din Liechtenstein au fost: Societatea comerciala romana A este actionar majoritar la societatea comerciala romana B, cele doua persoane fizice (beneficiari a cate 2 milioane de dolari) au calitati de asociat, respectiv avocat la societatea comerciala romana A, iar unul dintre cetatenii implicati este mandatarul pentru Romania al fundatiei din Liechtenstein.

Observam ca incepand cu vara lui 2002, atunci cand bancile au inceput sa-si intrebe clientii de unde au bani, o accelerare a cresterii preturilor pe piata imobiliara.

S-a cumparat practic tot ce era disponibil la aceea ora: case, terenuri, fabrici, hoteluri. Avand in vedere acest lucru si tragand cu un ochi si catre piata de arta, putem trage concluzia ca tablourile si valorile imobiliare sunt detergentii ideali pentru bani negri si ascunzatori sigure pentru averile nedeclarate.

Desi preturile la imobile, terenuri si spatii industriale s-au dublat, chiriile nu au crescut cu mai mult de 25%. Pe aceasta baza se poate spune ca banii feriti de impozite, castigurile din TVA returnate fraudulos sau comisioane au o legatura stransa cu aceasta majorare a preturilor imobilelor, pe cand valoarea chiriilor este legata de posibilitatile reale de crestere a economiei. - Ionut Balan, analist economic

VOLUMUL EVAZIUNII

Evaziunea fiscala s-a ridicat anul trecut la aproximativ doua miliarde de euro, insa o estimare exacta a sumelor sustrase de la plata catre bugetul de stat este dificil de realizat. Potrivit estimariilor specialistilor, rezulta ca la bugetul de stat puteau fi incasate sume mai mari cu aproximativ 13% fata de veniturile inregistrate anul trecut.

PIATA PETROLULUI

Circa 80% din valoarea evaziunii fiscale din Romania provine din sectorul petrolier, care este o piata atractiva, tentanta, de 3,7-4,7 miliarde de dolari anual. In urma controalelor efectuate de institutiile statului, in domeniul produselor petroliere s-a constatat ca statul a fost prejudiciat de diferite companii care activeaza in domeniul petrolier cu 15.000 de miliarde de lei, aproape 450 de milioane de dolari. Preponderent, evaziunea fiscala de pe piata petroliera se manifesta pe segmentul platii accizelor.

PIATA ALCOOLULUI

Evaziunea fiscala din domeniul productiei de alcool a luat amploare anul trecut. Astfel, in 2003, s-a produs 1,1 milioane de hectolitri de alcool, fiind vorba despre alcool pur, obtinut de regula din cereale, dar legal s-au facturat doar 648.000 de hectolitri. Evaziunea fiscala in acest domeniu atinge, in Romania, o cota de circa 60% din piata, dar ar putea scadea pana la 30%. La o productie totala de alcool in valoare de un miliard de euro - realizata anul trecut - s-au platit accize pentru doar 400 de milioane de euro. Tarii in valoare de 600 milioane de euro au fost produse la negru, provocand o gaura de 300-400 milioane de euro la bugetul de stat.