Exclusivitate Romania - SUA - 35 de minute in biroul oval

Hy, President! Come in!, rasuna vocea joviala a presedintelui Bush, care il intampina din usa Biroului Oval pe Traian Basescu, miercuri, 9 martie 2005. Este ora 10:55 fix. Vor urma 35 de minute petrecute in compania a doi presedinti speciali: George Bush Jr - presedintele Statelor Unite ale Americii -, cel mai puternic om al planetei, si Traian Basescu, noul presedinte al Romaniei, cel mai performant politician roman al inceputului de mileniu al treilea.

Delegatia romana la Casa Alba, alcatuita din sapte persoane, se perinda prin fata presedintelui american. Strangeri de mana si o prima demonstratie de PR prezidential american: George Bush Jr saluta intr-un fel special. Putin aplecat spre tine, iti scutura prieteneste mana, fara sa-ti franga oasele, in timp ce te fixeaza cu privirea pret de o secunda si ceva. Este suficient pentru a sesiza un inceput de interes personal pentru tine, cel care te afli in fata lui. Ai senzatia ca te-ar cunoaste deja si ca ar dori sa ti se adreseze imediat. Dar nu are timp, trece la urmatorul invitat. Insa a reusit: te-a proiectat intr-o stare de asteptare incantata: da, presedintele american ar putea sa ti se adreseze oricand, personal, ceea ce te face hiperatent la fiecare vorba a lui. Ti-a captat toata atentia. Esti al lui.

O privire patrunzatoare, calma si dreapta este cartea de vizita emotionala pe care ne-o ofera George Bush Jr, la primii pasi pe care ii facem in celebrul birou al presedintilor americani.

E o dimineata luminoasa, vantoasa si geroasa. Gradina din spatele Biroului Oval, impecabila, degaja un aer familial. Ma gandesc ca multi americani de conditie medie (middle class) - posesori de casa pe pamant, backyard (gradina din saptele casei) si barbecue (gratar) la umbra garduletului care limiteaza proprietatea - se recunosc in ansamblul exterior al Biroului Oval de la Casa Alba. Peste gradina prezidentiala - cerul profund inalt si albastru. Impecabil.

Se intampla ceva cu cerul cand americanii si romanii se intalnesc. Intai a fost curcubeul, care a aparut miraculos pe cerul Bucurestilor in 2002. Acum, in martie 2005, observ acut cerul rotund, implinit si vast, enorm in limpezimea albastra, de deasupra Biroului Oval de la Casa Alba, loc unde romanii si americanii se asaza la o discutie care va marca viitorul ambelor tari deopotriva.

Incepe presedintele Bush. Il priveste direct pe presedintele nostru. Rosteste cuvintele repede si saltat, cu accentul texan inconfundabil, fara sa zambeasca. Sta relaxat pe fotoliul cu picioare zvelte si tapiterie galben-crem, de culoarea covorului. In spatele presedintilor, in semineu, ard lemne. Din cand in cand, butucii pocnesc intre clestii flacarilor. Sunt sunete vechi, ancestrale, care invadeaza definitiv biroul cel mai tehnologizat de pe planeta. Suna bine muzica focului imblanzit in semineul din Biroul Oval. Se acorda bine cu frazele presedintilor, care se aprind in discutie, pe masura ce minutele trec. Notez de zor avalansa de propozitii scurte, la obiect, schimbul de replici fara broboade si panglici multicolore care paraziteaza indeobste intrevederile la nivel inalt.

Presedintele Basescu iradiaza o prezenta intensa. Sta de-a dreapta lui George Bush Jr si nu scapa un cuvant, un gest al presedintelui american, care i-ar putea da informatii cu privire la starea de spirit momentana a omologului sau. Il asigura pe seful Americii ca intelege perfect engleza lui, ca pot sa se adreseze direct unul altuia. E pregatit pe de-a-ntregul sa absoarba cele 35 de minute cu presedintele Statelor Unite. Nu are trac. Stie clar ce va spune, si cand, pe parcursul discutiei. S-a pregatit minutios, a fost relaxat toata dimineata. A cerut ultimele precizari (cifre, date, evenimente) de la consilierii si ministrii care fac parte din delegatie, a fixat temele discutiei, si-a scris singur punctajul, in urma brainstorming-ului in cerc restrans, petrecut in livingul apartamentului sau de la Blair House. Aflat acum in Biroul Oval, sta pe punctaj perfect, pas cu pas, ordinea autoimpusa a subiectelor. Spuneti-mi mai multe despre Moldova, il chestioneaza Bush si se afunda in scaun. Moldova este un subiect important pentru presedintele nostru. Basescu se indreapta in fotoliu, aplecandu-se spre interlocutor. Well, Mister President - incepe el si termina fix intr-un minut si jumatate. Se exprima concis si nesofisticat, e ceva intre raport cazon si sinteza a faptelor, specifica analistului politic. Etaleaza harta militara si de securitate a regiunii. A spus tot: despre alegerile de acolo, despre conflictul inghetat cu Transnistria, despre valorile democratiei si despre respectarea legii.

Apoi se intoarce abrupt - fara bridging (punte de legatura intre subiecte) - la punctajul pregatit. Marcheaza rapid ceea ce planuise sa spuna. Condoleazza Rice si J.D. Crouch (fostul ambasador al SUA in Romania, acum consilierul pe probleme de securitate de la Casa Alba) noteaza scrupulos vorbele presedintelui Basescu. Incuviinteaza dand din cap la aproape fiecare fraza a presedintelui nostru. George Bush nu il scapa nici el din priviri pe Traian Basescu. Cei doi vorbesc despre amplasarea bazelor americane la Constanta. Presedintele Basescu ii marturiseste omologului sau ca orasul Constanta reprezinta pentru el ceea ce reprezinta Texasul pentru familia Bush. Aici, liderul american pare a fi fost atins la coarda sensibila. Reia prietenos, se lanseaza spontan in consideratii geopolitice si comenteaza in termeni laudativi initiativele anticoruptie a noii administratii de la Bucuresti.

Mai avem un minut. Un elicopter aterizeaza asurzitor pe covorul verde din gradina, la 40 de metri de Biroul Oval. Urmeaza o alta intalnire la Casa Alba. Lemnele din semineu au ars. Traian Basescu face un gest de om de stat profund responsabil: Mister President, dati-mi voie sa ii intreb pe consilierii mei daca am uitat ceva important sa va spun. OK, nu am uitat nimic. Multumesc!. Urmeaza conferinta de presa. Pe care a urmarit-o intreaga natiune.