Pentru a evita alte calamitati, trebuie eliminate cauzele inundatiilor

Fara diguri solide putem sa tot facem case din beton ca rezultatele vor fi cam aceleasi: mii de hectare de teren inundate, culturi agricole distruse, case improprii pentru a fi locuite fara interventii pentru reabilitare

Situatia in care se afla oamenii din zonele calamitate din Timis si Caras-Severin este cunoscuta de toata lumea, mai ales ca, asa cum era si normal, a fost intens mediatizata. Auzind la televizor, la radio sau citind in ziare despre dezastrul care a avut loc acolo, nu constientizezi dimensiunea reala a necazului care s-a abatut peste mii de oameni. Cand vezi insa cu ochii tai cum totul este acoperit de apa sau ruinele care au ramas in urma puhoaielor, privesti altfel lucrurile. Am fost impresionat saptamana trecuta de un om simplu, gospodar din zona Timis, care a venit la minister sa afle cum pot fi ajutati atat el, cat si ceilalti sinistrati pentru a trai din nou in conditii civilizate. Tiberiu Taranu, despre el este vorba, a avut o casa si o gospodarie frumoase, insa munca de o viata i-a disparut sub apa. Acest lucru nu l-a impiedicat sa sara in ajutorul consatenilor sai, iar ca el sunt multi alti sinistrati care au nevoie de ajutorul nostru.

Trebuie sa ne solidarizam cu acesti oameni si sa facem toate eforturile pentru a-i ajuta sa revina la casele lor, fie ca suntem reprezentanti ai guvernului sau autoritati locale, fie constructori.

Dupa discutia cu acest om, emisar al sinistratilor din Timis, am ajuns la concluzia ca exista un grad mare de conservatorism in privinta noilor metode de constructie a locuintelor care se folosesc cu succes in tarile europene. Mesajul transmis de Tiberiu Taranu a fost acela ca oamenii din zonele calamitate nu sunt incantati de ideea de a avea case din alte materiale decat clasica zidarie portanta. Iar acest lucru este valabil nu doar pentru cei afectati de inundatii, ci pentru o categorie mult mai larga care tine la ideea de casa de piatra. Aceasta atitudine este de inteles daca ne gandim la lipsa de informare a oamenilor despre noile tehnologii prin care se pot construi case bune si cu costuri mai reduse. In alte tari, aceste tehnologii se folosec pentru constructia de cladiri etajate si care ofera securitate si confort. In Olanda, de exemplu, exista case din lemn cu cate sase sau sapte etaje si care nu au probleme. Nu cred ca idealul trebuie sa fie vilele in care se toarna ciment cu nemiluita. Casele de lemn cu schelet metalic sau din alte materiale care confera siguranta constructiilor si care respecta toate standardele europene pot fi la fel de bune.

Ideea de la care se pleaca este aceea ca zidaria este mult mai rezistenta in cazul producerii unor inundatii, de exemplu. Acest lucru nu poate fi negat. Insa cred ca premisa de la care se pleaca este gresita. Mai intai de toate este nevoie de diguri solide, de lucrari hidrotehnice executate cu maximum de responsabilitate astfel incat inundatii de asemenea amploare sa nu mai fie posibile. Fara diguri solide putem sa tot facem case din beton, ca rezultatele vor fi cam aceleasi: mii de hectare de teren inundate, culturi agricole distruse, case improprii pentru a fi locuite fara interventii pentru reabilitare.

Pentru reconstructia caselor distruse de inundatiile care au avut loc in ultima perioada vor fi mai multe proiecte. Avem banii necesari, 24,2 milioane de euro, pentru refacerea locuintelor. Este nevoie totusi de un efort comun pentru a putea termina pana in iarna casele distruse.

Aceste inundatii ne-au adus in situatia de a reconstrui sate intregi, fapt care presupune, pe langa un efort bugetar foarte mare, si o conceptie unitara asupra amenajarii teritoriului. Insa pentru o dezvoltare durabila trebuie sa ne asiguram ca eliminam cauzele care au provocat dezastrul.