Picasso, caut stapan

Imbracata in alb, Sara Murphy sta pe un scaun si tine o carte in maini. Face asta de mai bine de 80 de ani, netulburata de faptul ca a fost prada de razboi, subiect de disputa si, mai nou, arestata de FBI. Odiseea tabloului lui Picasso pare ca nu se mai termina.

CAND DOI SE CEARTA, AL TREILEA CASTIGA. Prinsa in mijlocul unui scandal intre fostul si actualul proprietar, Femeia in alb a ajuns in custodia FBI-ului

ODISEE. Povestea a inceput in Germania nazista. Carlota Landsberg, detinatoarea de atunci a tabloului, a parasit Berlinul in 1938 sau 1939, inspaimantata de faptul ca originile sale evreiesti ar fi transformat-o intr-o tinta a persecutiei naziste. Pentru a-si pune la adapost comoara, ea a incredintat-o unui comerciant de arta din Paris. Dar panza a disparut. Si timp de aproape 40 de ani nimeni nu a mai stiut nimic de ea. A reaparut abia in 1975, intr-o galerie de arta din New York, de unde a achizitionat-o filantropul James Alsdorf, pentru 357.000 de dolari. Cand acesta a murit, a lasat Femeia in alb sotiei sale, Marilyn.

CONFLICT. Aceasta se razboieste acum pentru mostenirea sa. Adversarul este Tom Bennigson, nepotul fostei detinatoare a tabloului, Carlota Landsberg. Fiecare dintre luptatori sustine ca este proprietarul de drept al capodoperei lui Picasso. Iar Bennigson este decis sa obtina Femeia in alb sau 10 milioane de dolari. La inceputul lui 2002, el a contactat familia Alsdorf, incercand sa rezolve disputa in afara tribunalului. Dar dupa un an de negocieri lipsite de succes, in decembrie 2002, el a intentat proces doamnei Alsdorf, relateaza presa straina. Pe fir a intrat, mai nou, FBI-ul. Agentii s-au prezentat la usa familiei Alsdorf cu un ordin prin care i se interzicea acesteia sa mute Picasso-ul dintr-un seif in locuinta sa din Chicago pana cand tribunalul va stabili proprietarul de drept al acestuia. Masura a fost luata ca urmare a unei plangeri depuse de autoritati cum ca, in decembrie 2002, Alsdorf a mutat ilegal pictura din California in Illinois, scrie BBC online. Autoritatile federale spun ca pictura a fost arestata deoarece este impotriva legii sa transporti bunuri furate peste granitele statului.

CONFUZIE. Thomas Bennigson a dat-o in judecata pe Alsdorf cu putin inainte de a muta tabloul. Dar procesul a fost anulat de Curtea de Apel pe motiv ca tribunalul din California nu are jurisdictie asupra cazului. La ora actuala, aceasta decizie se afla in dezbatere la Curtea Suprema de Justitie. Daca va castiga, Bennigson vrea sa expuna Femeia in alb intr-un muzeu, dar nu se stie inca daca va fi vorba despre o donatie sau de o vanzare.

De altfel, avocatul lui este sigur ca va castiga procesul, deoarece legile americane ii favorizeaza pe proprietarii initiali. Legislatia Europeana insa da castig de cauza proprietarilor de buna-credinta, care ajung in posesia unui bun fara sa stie ca acesta a fost furat.

Oponentii restituirilor argumenteaza ca in aceste cazuri compensatiile financiare catre urmasi sau supravietuitori ar trebui sa aiba cea mai mica prioritate din cauza dezastrului imens produs de Holocaust. Dar fiece lupta pentru posesia unei opere de arta produce un rau ireparabil pietei de arta. Cu cat istoria unui tablou, de exemplu, este mai dubioasa, cu atat vanzarea lui va fi mai dificila.

RANILE NAZISMULUI

Femeia in alb este una dintre miile de opere de arta furate de nazisti in timpul celui de-al doilea razboi mondial, acum aflate in procese de restituire. De altfel, nazistii se numara printre cei mai mari hoti de arta din istorie, egalati doar de Napoleon. Ei au mutat multe valori ale picturii universale in muzeul lui Hitler, Fuhrer Museum din Linz, Austria, iar cateva dintre acestea au ajuns in galeriile private ale generalilor aflati in fruntea armatelor naziste. De altfel, picturile sunt considerate cele mai valoroase obiecte furate de nazisti.

EXPOZITII DE SUCCES

Lucrarile lui Picasso au fost in centrul atentiei si la Roma, si la Zagreb. Pe 30 octombrie, in capitala Italiei, s-a deschis expozitia Picasso si epoca sa in care sunt prezentate peste 40 de picturi cubiste si suprarealiste. Printre acestea pot fi admirate, pe langa Picasso-uri, si creatii semnate de Miro, Fernand Leger, Albert Gleizes si Jackson Pollock. Aceasta manifestare a atras deja un public destul de numeros. De aflux mare de public s-a bucurat si o alta expozitie dedicata lui Picasso si Dorei Maar, deschisa in 22 octombrie la Zagreb.