Imbracati in uniforme sau in haine de strada, unii dintre ei purtand doliu, intr-o tacere mormantala, elevii din Nintavur, Sri Lanka, s-au intors la scoala, in prima zi, pe 10 ianuarie, dupa cum relateaza cotidianul New York Times.
EUGENIA MIHALCEA
 |
DUPA. Tsunami a lasat multi copii din Sri Lanka fara parinti, fara uniforme |
Fatima Nusrath a ajuns la scoala la putin timp dupa 9:30, pregatita sa termine clasa a X-a si, nu in ultimul rand, sa-si continue viata. Dar nu a fost chiar atat de simplu cum se astepta. Nici nu a trecut bine de poarta scolii si trecutul a doborat-o.
Tinerii, colegii ei, nu vorbeau altceva decat despre cutremur, despre tsunami. Povesti nebanuite si nemaiauzite, felul in care au scapat ei cu viata. Apoi, o profesoara a inceput practic sa silabiseasca numele parintilor, fratilor, elevilor care si-au pierdut viata in tragedie. Membrii conducerii le-au spus celor care nu mai au uniforme sau carti ca nu trebuie sa le fie rusine, ei inteleg.
POVESTI. Fatima are 15 ani si se incadreaza perfect in povestile colegilor ei. Aproape ca si-a pierdut viata cand valurile ucigase au napadit orasul in care traia din partea de est din Sri Lanka, poarta doliu din cauza ca mama ei a fost omorata de tsunami, cat despre carti, uniforma sau alte lucruri personale... Cu toate acestea, inca priveste viata cu incredere, dar si putina ironie. Sunt increzatoare, spune Fatima. Noi trebuie sa mergem mai departe la scoala si sa invatam.
Atat in Sri Lanka, cat si in Indonezia, scolile s-au redeschis luni, 10 ianuarie, in incercarea autoritatilor de a da incredere copiilor in viitor si de a da locului o nota de normalitate. Dar in aceasta parte devastata a tarii, prima zi de scoala nu a fost altceva decat o avertizare ca viata a sute, chiar mii de copii a fost traumatizata, poate pentru totdeauna, de zidurile de apa.
De altfel, numai 25% dintre elevi s-au prezentat luni la ore. Cativa pareau gata sa reia cursurile. Cei mai multi insa, in loc sa se joace pe terenurile de sport, ca de obicei, stateau in grupuri restranse, soptind intre ei tragedii. Ceea ce este un lucru foarte bun, conform lui Chris Watkins, reprezentant al Unicef in zona, care este de parere ca redeschiderea scolilor ii face pe copii sa se a propie si sa isi povesteasca experientele traumatizante prin care au trecut.
La scoala Al Ashraq, Fatima s-a prezentat in prima zi si a ascultat-o pe una dintre directoare, care a tinut un mic discurs prin care ii indruma pe elevi sa isi continue vietile, pentru ca viitorul acum depinde in cea mai mare parte de ei. Am inceput scoala nu pentru a preda, ci pentru a sfatui, a precizat directorul Raheem.
|
ORASUL
|
|
Nintavur este un oras cu o populatie de 29.700 de persoane. Aici au murit 128 de oameni, mai putin decat in alte zone ale tarii. De aceea, sase din cele opt scoli au fost deschise, cu toate ca mai multe sali de clasa adapostesc refugiati. Fara sa fie indiscreti, profesorii au aflat ca dintr-un grup de 85 de baieti si 11 fete, doi isi pierdusera mamele, unul a ramas fara tata, iar altii doi, fratii mai mici. Sajith Shahjehan, un baiat de 12 ani, dupa ce s-a jucat mai mult timp cu ghiozdanul, a inceput sa povesteasca cum a murit tatal sau din cauza valurilor uriase.
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
