x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rapirea Giocondei

0
28 Mai 2004 - 00:00

ARTA/ANTICHITATI

Istoria crimelor fata de arta este indelungata. Talharii si jefuitorii isi predau reciproc stafeta. Capodoperele marilor maestri pribegesc, fara odihna si fara aparare, de-a lungul secolelor.

FLORINA ZAINESCU

La fel ca omul, si operele de arta au destinul lor. In fiecare clipa sunt pandite de tot felul de pericole: sunt rapite, batjocorite, furate, sfartecate, falsificate sau cad prada flacarilor. Peregrineaza cu invingatorii dintr-o tara in alta - trofee de razboi, sunt la discretia nesocotintei sau a pretuirii proprietarilor lor. Celebritatea artistului care le-a dat viata nu le serveste drept scut. Si nici faptul ca sunt cunoscute in intreaga lume.

Disparitia Monei

Dovada cea mai buna este Mona Lisa lui da Vinci. Timp de doi ani, Gioconda i-a zambit misterios unui singur om - un italian ce reusise, fara prea mare efort, sa o rapeasca de la Luvru. Intr-o dimineata de august a anului 1911. O zi de luni cand in muzeu nu puteau sa intre decat cercetatorii de arta si muncitorii care lucrau la renovarea cladirii. Hotul s-a amestecat printre acestia si a ajuns nestingherit in fata celebrului tablou. Nimeni nu l-a oprit sa dea jos de pe perete rama grea, cu geam, sa scoata panza, sa piteasca "balastul" si sa plece apoi cu Mona Lisa sub pulpana halatului alb de paznic. Disparitia tabloului nu a fost observata decat a doua zi la pranz. Si aceasta deoarece a fost descoperita rama abandonata. Muzeul a fost inchis, politia chemata... Prea tarziu. Gioconda era pierduta datorita delasarii angajatilor de la Luvru.

Cautari zadarnice

Anchete, probe, marturii. O singura urma - o amprenta ramasa pe un geam. Si tot felul de zvonuri. Ca a fost data nemtilor in schimbul Marocului sau ca furtul a fost ordonat de faimosul milionar american John Morgan. Piste false. Foarte tarziu, politia si-a dat seama ca hotul era un vopsitor care lucrase la restaurarea Luvrului si fusese concediat. Un individ pe care oamenii legii il anchetasera si il eliberasera fara sa verifice daca amprenta lui corespunde cu cea a rapitorului. Greseala fatala, pentru ca acesta a avut timp sa dispara in ceata. Cu tablou cu tot.

Mona, adusa acasa

Pana intr-o zi de decembrie a anului 1913, cand un negustor de arta din Florenta a primit o scrisoare de la un anume Vincenzo Leonardi, care ii oferea nici mai mult nici mai putin decat pe disparuta Gioconda. Chipurile voia sa o returneze poporului sau, caruia ii fusese "rapita" de francezi. O gluma sau o nebunie?! Desi ros de indoieli, la sfatul directorului unei celebre galerii de arta din Florenta, negustorul accepta targul. Leonardi o aduce pe Mona Lisa in Italia si cere 500.000 de franci pentru ea. Ba chiar accepta ca tabloul sa fie verificat. Astfel, Gioconda parasea cufarasul de lemn alb cu fund dublu al rapitorului si era redata lumii.

Inconstienta distruge arta

Dar povestea Mona Lisei este una fericita. Din pacate, nu toate operele de arta au avut noroc. In 1953, niste hoti au dat o spargere la catedrala din Salisbury. Voiau doar maruntisul din cutia milei. Dar portile bisericii erau inchise, iar "baietii" nu aveau chei sau speraclu. Asa ca au spart o fereastra, dar au observat ca drumul se infunda. Au mai spart una, si-au umplut buzunarele cu monede si au spalat putina. Nici macar nu au banuit ca, in treacat, au facut tandari doua ferestre ale corului, vechi de 700 de ani, care facusera parte din cele mai rare vitralii gotice.

Prostia la putere

Ca sa nu mai vorbim de soarta "Mariei Magdalena" - o creatie a lui Titian. Un tanar cavaler din suita regelui Carol I Stuart, mare iubitor si colectionar de arta, a vrut sa-i faca o surpriza placuta suveranului sau. Aflat intr-o calatorie in Italia, cavalerul a cumparat capodopera la un pret piperat si a hotarat sa i-o duca personal regelui. Si pentru a rezolva problema transportului, "istetul" a avut geniala idee de a comanda o cutie plata de tinichea, nu prea mare, ca sa nu-l incomodeze. Tabloul a fost scos de pe sasiul de lemn si impaturit de atatea ori incat sa incapa in cutie. Apoi, la drum, pe cal. Din cauza ca fusese pictata pe o panza grunduita cu creta, in urma indoirii "Maria Magdalena" a peznit in numeroase locuri, prezentandui-se la despaturire regelui complet deteriorata si urata la vedere.

Picasso, banuit de furt

Printre altii, pe lista celor suspectati de rapire Giocondei s-a aflat si tanarul Picasso. Acesta a fost dus la politie si in fata judecatorului de instructie. Din cauza unui prieten care ii facuse cadou doua masti furate de la Luvru, fara sa-i marturiseasca provenienta acestora. Desi cazul a fost repede lamurit, Picasso s-a simtit multa vreme supravegheat. De aceea, el ajunsese sa umble numai in taxi, ca sa-i "deruteze" pe urmaritori.

Piratii artei

  • In 1911, un tanar s-a napustit cu un cutit de cizmarie asupra "Garzii de noapte" a lui Rembrandt.

  • Dintr-un tablou al lui Leonardo tratand legenda Sfantului Ieronim a fost taiat intr-o zi capul sfantului. Intamplarea fericita a facut ca unchiul lui Napoleon, un pasionat colectionar, sa redescopere partile detasate.

  • "Portretul ducelui de Wellington" de Goya a fost furat din Galeria Nationala de Arta din Londra in conditii neelucidate.

  • Panoul cu "Judecatorii cei drepti" - fragment al "Altarului din Gand" de Van Eyck - furat in 1934 - nu a fost regasit nici pana azi.

  • "Jucatorii de carti" (foto sus) pictati de Cezanne au fost inapoiati proprietarului numai dupa ce acesta a platit o suma importanta drept rascumparare.

  • "Semanatorul" (foto jos) lui Van Gogh a disparut in 1965 din palatul bancherului californian W.W. Crocker.
  • Citeşte mai multe despre:   artă

    Serviciul de email marketing furnizat de