Spiderman vs Barbie

Pana la 7 ani, jocul este principala forma de activitate a copilului. Este si un mod de invatare si de dezvoltare a atentiei, creativitatii, spiritului de echipa.

Mai tarziu, baietii si fetele incep sa se joace in mod diferit. Daca mamele de azi sareau coarda, fetite fiind, copiii lor prefera sa se joace pe calculator.

Copilul incepe, inca din primele saptamani de viata, sa fie atras de jucariile agatate la patut. Pana pe la 3 ani, se joaca mai mult singur, chiar daca se afla in colectivitate. Pentru el, obiectele sunt vii, iar diferenta dintre real si imaginar nu se produce. La aceasta varsta, jocul consta in actiuni repetitive, prin care cel mic isi dezvolta simturile, atentia, memoria, limbajul.

NU MA MAI JOC! Copiii de 5 ani se joaca de-a mama si de-a tata, ii dau de mancare papusii, conduc masina cu un volan imaginar. Scopul jocului in aceasta perioada din viata este adaptarea la lume, dar si adaptarea lumii la viata lui interioara, spune Alina Laza, psiholog la Scoala nr. 146 din Bucuresti. La gradinita, copilul incepe sa se socializeze. Jocurile n-au inca reguli. Incep si se termina brusc. Cel mic se supara si spune imediat: Nu ma mai joc. Dupa 5-6 ani, incep jocurile cu reguli, pe care partenerii si le impun, cel mai adesea, singuri. Ei prefera jocurile gen intrecere, care-i invata sa castige, dar si sa piarda.

Jocurile de rol sunt folosite in procesul de invatamant. Invatatorul ii pune sa joace personajele din Alba ca zapada, de exemplu, si verifica daca au inteles povestea. Jocurile de strategie (Monopoly) ii invata sa ia decizii si sa rezolve probleme care apar si in viata reala. Jocurile care implica limbajul (Fazan sau Flori, fete sau baieti...) se joaca din ce in ce mai putin.

Invatatorii isi invata elevii jucandu-se in cadrul orelor sau la cluburile copiilor care functioneaza pe langa unele scoli. Organizez un club de matematica distractiva. Facem concursuri care-i atrag mai mult decat o ora clasica de matematica, spune Luminita Sarbu, invatatoare la Scoala nr. 146. Carmen Dragan, invatatoare la aceeasi scoala, aplica principiile jocului si la orele de curs. Nu i-am pus sa rezolve exercitii pe caiet si sa-mi spuna rezultatul. Pentru a-i motiva, am inventat un joc cu piramide si faraoni. Trebuia sa gasim mormantul faraonului. Cu fiecare exercitiu dezlegat, mai primeam un indiciu care ne apropia de tinta. Copiii au intrat in joc incantati.

FETE SI BAIETI. Fetele sunt mai unite, isi organizeaza singure jocul, a observat Carmen Dragan. Ea da exemplul unui joc preferat de fete in recreatii: Ursul doarme. Fetele fac un cerc, una dintre ele sta in centru, asezata jos, cu ochii inchisi. Se canta: Ursul doarme si viseaza/ Ca papucii lui danseaza/ Ce sa-i dam noi de mancare/ Lapte dulce sau cafea/ S-aleaga pe cine vrea. Cea de jos se ridica si incearca sa prinda pe una dintre colege. Daca-i ghiceste numele, cea prinsa ii ia locul in mijloc. Baietii se joaca Tara, tara, vrem ostasi. Se mai joaca in pauze si Soarecele si pisica sau Pasarica, muta-ti cuibul. Carmen Dragan spune ca baietii se joaca cel mai des intre ei prin intermediul figurinelor de genul Spiderman, dinozauri si alte animale din pungile de snacks, care lanseaza adevarate mode.

Organizez un club de matematica distractiva. Rezolvam probleme amuzandu-ne de numere, facem concursuri care-i atrag mai mult decat o ora clasica de matematica - Luminita Sarbu, invatatoare la Scoala nr. 146