Turnand petrol peste focul electoral

In prag de campanie electorala, nici una din formatiunile politice care aspira sa conduca Romania in urmatorii patru ani nu pare sa ia in calcul un factor vital atunci cand insira nenumarate promisiuni catre electorat. Acest factor este cresterea galopanta a pretului petrolului si posibilitatea ca ea sa fie un fenomen economic de durata.

Este anormal ca o economie de marimea celei romanesti sa nu fie afectata de un fenomen care a lovit si loveste cele mai importante economii ale lumii. De la economia SUA in jos, toate marile tari industrializate vor suferi cresteri economice scazute din cauza sfarsitului erei petrolului ieftin.

Faptul ca, in conditiile in care petrolul a crescut vertiginos in acest an, economia romaneasca va creste si ea cu peste 7 la suta ar trebui sa demonstreze ca romanii sunt mai smecheri decat restul lumii. Din pacate, demonstreaza cu totul altceva, respectiv faptul ca economia romaneasca, asa de piata si functionala cum e, este totusi relativ izolata de contextul economiei mondiale. Aceasta stare de fapt nu va putea continua la nesfarsit. Pe de alta parte mai reflecta si ponderea cresterii galopante a consumului in peisajul economic romanesc, ceea ce iar nu este un lucru tocmai bun. In conditiile in care guvernul a privatizat o mare parte din companiile de distributie si productie a energiei din Romania si in conditiile in care noii proprietari ai acestor companii sunt supusi exigentelor pietei globale a energiei, este greu de inteles cum cresterea drastica a pretului titeiului la nivel mondial nu se va reflecta in preturile din Romania.

Daca cresc preturile la energie in Romania, acest lucru va afecta atat consumatorii din randul populatiei, cat si pe cei industriali. Daca bugetul si-asa auster al romanului de rand va trebui sa faca fata unor cheltuieli ridicate pentru benzina, incalzire etc., atunci vor ramane si mai putini bani de cheltuit pe alte bunuri de consum, ceea ce ar duce la incetinirea motorului principal al cresterii economice romanesti din ultimii ani. Asta cu atat mai mult cu cat preturi ridicate la energie se vor reflecta si in preturi ridicate la mancare, care deja iau partea leului din bugetul fiecarei gospodarii din Romania. Inca un detaliu important este acela al ratelor la creditele facute de atat de multi romani pentru masini si alte astfel de bunuri de consum - daca abia au bani de mancare, intretinere, benzina, atunci romanii vor fi pusi in situatia de a nu-si mai putea permite ratele facute atunci cand petrolul era mai ieftin decat acum...

Pe langa toate aceste efecte ale cresterii preturilor la energie asupra populatiei mai exista si efectele asupra agentilor industriali. Multi dintre acestia inca folosesc tehnologie ineficienta si cu mult mai costisitoare in contextul unui pret crescut al carburantilor, in multe cazuri angajand prea multi oameni pentru a produce lucruri pe care nimeni nu vrea sa le cumpere la preturi pe care nimeni nu vrea sa le plateasca. La toata situatia asta se mai adauga si arieratele acestor agenti industriali catre buget, arierate care in loc sa scada se vor inmulti.

Planul de buget pe anul viitor nu pare sa prevada eventualele efecte ale barilului de petrol de $58-$60. Daca efectele acestui fenomen vor necesita masuri de urgenta din partea guvernului, exista sansa ca alte proiecte sa fie amanate sau chiar abandonate, in conditiile in care Romania nu-si permite asa ceva. Nimeni nu poate argumenta ca invatamantul, de exemplu, beneficiaza de prea multe fonduri.

In alta ordine de idei, riscam sa calcam stramb cu FMI-ul si alte organizatii internationale care de ani de zile ne tot cer reducerea arieratelor, a ponderii guvernului in economie etc., obiective care nu pot fi atinse daca guvernul acorda subventii si iarta agentii industriali care nu pot plati impozitele si alte datorii la buget. Mai exista, de asemenea, si problema spinoasa a inflatiei, a carei scadere risca sa fie periclitata de cresterea costurilor energetice. Ar fi frumos sa putem spune ca riscurile inflationiste sunt reduse in Romania de rata cresterii productivitatii muncii, dar nu este asa.

Mai-marii UE ne-au atras atentia asupra faptului ca mai e nevoie de niscaiva reforme pana cand economia va putea face presiunilor competitive ale pietei unice a UE. Desi pretul crescut al petrolului i-ar putea face pe investitorii straini sa caute baze de productie ieftine cum ar fi Romania, si astfel venirea lor ar putea duce la invigorarea economiei, problema este ca Romania nu prea mai ofera multe avantaje in afara faptului ca este ieftina: tehnologia este veche, infrastructura lasa de dorit, iar mediul legislativ e toxic.

Nepasarea de care dau dovada politicienii romani de toate culorile fata de posibilele efecte ale cresterii pretului petrolului asupra Romaniei este greu de inteles si miroase a lipsa crasa de responsabilitate, pricinuita de setea oarba de victorie electorala.

Andrei Postelnicu scrie pentru cotidianul international Financial Times din redactia acestuia din New York si in paginile Jurnalului National in calitate personala.