x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Atacă neuronii până la epuizare

Atacă neuronii până la epuizare

de Paul Bardasu    |    28 Apr 2022   •   08:20
Atacă neuronii până la epuizare

Specialiștii atrag atenția că zahărul, substanța pe care creierul o cere cu îndârjire, este dăunător pentru organism.

Astfel că producătorii au apelat la un tertip, alegând o substanță artificială care să-l înlocuiască: aspartamul. Însă în cantități mari, aceasta atacă celulele creierului, cauzând daune permanente, avertizează medicul neurolog Vlad Ciurea. 

Are gust plăcut, zero calorii, dar vine la pachet și cu o capcană. Adesea, nici nu știm că o consumăm, mai ales că nu toți citim etichetele produselor pe care le cumpărăm.

În acest fel, nu prea avem de unde să știm că putem găsi acest îndulcitor artificial, pe nume aspartam, în conserve, muștar, ketchup, supe sau chiar iaurturi. Deși ne așteptăm să-l găsim în produse dulci, mai ales că nu are calorii, pulberea de culoare albă se ascunde, iată, și în produse lactate sau diverse conserve.

Renumitul doctor spune despre acest îndulcitor, cunoscut și sub numele de E951, care este de 200 de ori mai dulce ca zahărul, că ne poate ataca neuronii, mergând „până la epuizare și distrugere”. 

Apă, odihnă și mâncare de calitate

„Cel mai bun supliment alimentar pentru organism este mâncarea cât mai naturală. Cea de la țară, dacă se poate, de la micii producători. O mâncare ținută cât mai puțin la congelator, fără aditivi, fără coloranți. Pentru că, pe lângă apă, odihnă și oxigen, și mâncarea este importantă pentru creierul nostru. Însă este bine de știut că mâncarea procesată vine uneori la pachet cu surprize neplăcute pentru organism, celebrele E-uri. Unele sunt teribil de periculoase. Am colaborat la scrierea unui Ghid de buzunar chiar pe această temă. Un exemplu: E951, îndulcitor și potențiator de arome sintetic. Este de aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul! Se descompune, printre altele, în acid aspartic. Acesta suprastimulează neuronii, până la epuizare și distrugere. Prin urmare produce migrene, amețeli, oboseală cronică și multe altele. Nu întâmplător este interzisă utilizarea acestui E 951 în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici. Din păcate, educația alimentară este redusă la noi… Produsele fast-food și în general mâncarea procesată sunt la îndemână și la prețuri mici. Recomand să fim atenți la acest aspect în îngrijirea copiilor, adolescenților și tinerilor noștri”, spune Vlad Ciurea, doctor în ştiinţe medicale şi profesor universitar.

Ce este aspartamul sau E951

Aspartamul sau E951 este un îndulcitor artificial, folosit ca înlocuitor al zahărului în mii de produse. A fost descoperit accidental în 1965, când James Schlatter, de profesie chimist, testa un medicament antiulcer. În urma procesului de metabolizare în organism, aspartamul se descompune în doi aminoacizi: fenilalanină (circa 50%), acid aspartic (circa 40%) și metanol (aproape 10%). Având în vedere că este de 200 de ori mai dulce decât zahărul, cantitatea folosită într-un produs este cam tot de atâtea ori mai mică, făcând astfel din el și un ingredient fără valoare calorică.

În ce produse găsim aspartamul

Îndulcitorul poate fi întâlnit în produse ca: băuturi carbogazoase, diferite tipuri de dulciuri, înghețată, băuturi instant cu ceai și cafea, gemuri. Dar sunt și produse în care nu ne gândim că ar avea ce să caute un îndulcitor: conserve de fructe și legume sau conserve de pește, muştar, sosuri, ketchup, supe instant, iaurturi sau băuturi spirtoase cu un conținut de etanol mai mic de 15%, băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice (bere cu sau fără alcool, cidru, rachiuri). De aceea, specialiștii în nutriție ne sfătuiesc să citim eticheta unui produs înainte de a-l cumpăra de la raft.

Cum afectează creierul

Prin ingestie, dar şi ca urmare a preparării alimentelor la temperaturi de peste 300 de grade Celsius, aspartamul se descompune în acid aspartic, fenilalanină şi metanol. Acidul aspartic este un aminoacid neesenţial (corpul îl produce în cantităţile ce-i sunt necesare, fără a avea nevoie de surse din exterior), cu rol de neurotransmiţător. Acidul aspartic ingerat suplimentar pătrunde în circulaţia sangvină şi apoi ajunge la creier, unde bariera sangvină cerebrală încearcă să oprească pătrunderea toxinelor şi a neurotransmiţătorilor în exces. Printre efectele secundare ale folosirii acestui îndulcitor pe timp îndelungat, Protecția Consumatorilor amintește: migrene, ameţeli, slăbirea memoriei, dificultăţile de concentrare şi menţinere a atenţiei, oboseală cronică, problemele oculare, scăderea acuităţii senzoriale (miros, gust, pipăit, sensibilitate la durere).

Cantitatea maximă zilnică permisă/corp este de 40 mg/kg.

 

×