Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce mâncăm, cum mâncăm, cât mâncăm, câtă mișcare facem, cât dormim, toate acestea sunt strâns legate de sănătate și de sănătatea inimii în mod special. Așadar, vestea bună este că aceste afecțiuni pot să fie prevenite, în cea mai mare parte. Asociația Americană a Inimii raportează că aproximativ 80% din bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale, pot fi evitate atunci când sunt puse în practică o dietă și un stil de viață corecte.
Încurajator, nu-i așa? Cheia este cunoașterea faptelor și, aparent, sunt multe lucruri pe care publicul larg le greșește în ceea ce privește sănătatea inimii - mai ales când vine vorba de alimente. Huffington Post trece în revistă 5 mituri legate de mâncare și sănătate.
Mitul 1: O dietă săracă în grăsimi este cea mai bună pentru sănătatea inimii.
Chiar dacă nu mai trăim exact în anii 2000 când „conținut scăzut de grăsimi” era lipit pe ambalajele de orice, de la iaurt la prăjituri, mulți oameni încă cred că toate grăsimile sunt rele pentru sănătatea inimii. Specialiștii explică faptul că ar trebui să evităm grăsimile trans (care se găsesc în multe alimente fast-food) și grăsimile hidrogenate (care se găsesc în mod obișnuit în alimentele procesate în exces), dar grăsimile nesaturate sunt de fapt benefice pentru sănătatea inimii.
Grăsimile nesaturate se găsesc în alimente precum peștele, uleiul de măsline, avocado, nucile și semințele, iar studiile au descoperit că o dietă care include grăsimi nesaturate poate reduce riscul de boli de inimă. Cum este, spre exemplu, dieta mediteraneană, considerată de toți specialiștii ca fiind cea mai echilibrată.
Mitul 2: Ouăle sunt rele pentru inimă.
Mulți oameni evită ouăle deoarece cred că acestea cresc colesterolul. Potrivit publicației americane, două studii de mare amploare (pe aproximativ 40.000 de bărbați și, respectiv, 80.000 de femei) au constatat că mâncatul unui ou pe zi nu este legat de creșterea riscului de boli de inimă. Un alt studiu științific care a comparat dieta oamenilor din Japonia cu cea a oamenilor din SUA a constatat că cei din Japonia au un risc mai mic de boli coronariene, în ciuda faptului că mănâncă mai multe ouă decât oamenii din SUA. Cel mai probabil proasta reputație a ouălor vine din faptul că ele sunt bogate în colesterol, dar nu afectează colesterolul uman. Acesta crește de obicei din cauza alimentelor bogate în grăsimi saturate, unt, cârnați prăjiți și altele similare.
Mitul 3: Carnea roșie trebuie evitată cu orice preț.
Cu moderație, carnea roșie în sine ar putea să nu fie la fel de rea pentru sănătatea inimii ca alimentele pe care le consumați alături de ea. Deși multe studii leagă consumul de carne roșie de un risc crescut de boli de inimă și de deces, cifrele nu sunt atât de drastice pe cât ați putea crede. De exemplu, conform unui studiu realizat în 2020 de Northwestern University Feinberg School of Medicine și Cornell University, consumul a două porții de carne roșie de 150 de grame pe săptămână a fost legat de un risc cu 3%-7% mai mare de boli cardiovasculare și un risc cu 3% mai mare de deces.
Un raport științific publicat în 2019, pe de altă parte, nu a sugerat nicio legătură între carnea roșie și sănătatea inimii. Elaborarea raportului a durat trei ani, luând în considerare lucrările a 14 cercetători din șapte țări diferite. Autorii raportului au analizat cercetările care s-au concentrat asupra impactului consumului de carne roșie asupra sănătății inimii și a cancerului. Adevărata problemă este asocierea cărnii roșii cu multe sosuri, cartofi prăjiți și sucuri. Aceste lucruri, a spus el, sunt cele care au un impact negativ asupra sănătății inimii, nu atât de mult carnea. Atât sosurile, cât și cartofii prăjiți pot fi bogate în sodiu, care poate crește tensiunea arterială. În plus, cartofii prăjiți au un conținut ridicat de grăsimi trans, care sunt legate de un risc crescut de boli de inimă.
Mitul 4: Dacă iei medicamente pentru sănătatea inimii, înseamnă că poți mânca orice vrei.
Din păcate, nu este așa. Nicio pastilă nu poate să contrabalanseze dieta și stilul de viață.
Un raport științific care a luat în considerare peste 69.000 de persoane a constatat că, deși statinele pot fi benefice ca prevenție primară pentru bolile de inimă, acestea nu sunt asociate cu un risc mai mic de deces legat de o boală de inimă. Un motiv important pentru acest lucru este faptul că statinele nu au impact asupra greutății, iar studiile științifice arată că o dietă săracă în nutrienți poate cauza obezitate, care este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.
Mitul 5: La un moment dat, schimbarea dietei nu este suficientă pentru a inversa daunele deja făcute inimii tale.
Chiar dacă ai fost diagnosticat cu o boală de inimă, dieta sănătoasă și obiceiurile de viață pot reduce impactul acesteia. Nimeni nu are scris în destin că va avea un atac de cord, chiar dacă au mai existat cazuri în familie. Ceea ce trebuie să facem e să ținem cont de aceste idei și de studiile existente și să încercăm, pe cât posibil, să ne schimbăm stilul de viață.
