Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Articulațiile nu sunt complet silențioase. În timpul mișcării, în interiorul și în jurul lor se produc schimbări de presiune, iar tendoanele, ligamentele și suprafețele articulare își modifică poziția. De aici pot apărea pocnituri, trosnituri, clicuri sau senzația de „nisip” în articulație.
De unde vine zgomotul când ne trosnim degetele
Una dintre explicațiile principale este fenomenul numit cavitație articulară.
Articulațiile mobile sunt înconjurate de o capsulă și conțin lichid sinovial, care lubrifiază suprafețele osoase. Atunci când tragi de un deget sau întinzi articulația, spațiul dintre suprafețele articulare crește rapid, presiunea scade și în lichid se formează o cavitate cu vapori și gaze.
Un studiu care a urmărit în timp real, prin rezonanță magnetică, ce se întâmplă în articulație a arătat că sunetul apare odată cu formarea bruscă a acestei cavități, nu neapărat prin „spargerea” unei bule, așa cum s-a crezut mult timp.
Acesta este și motivul pentru care, de regulă, nu poți pocni imediat din nou aceeași articulație: este nevoie de timp pentru ca presiunea și gazele din lichidul sinovial să revină la starea inițială.
Alte zgomote sunt produse de tendoane și ligamente
Nu toate pocniturile provin din interiorul articulației.
Uneori, un tendon sau un ligament alunecă peste o proeminență osoasă și revine brusc în poziție, producând un clic. Acest fenomen poate apărea la:
- genunchi;
- gleznă;
- umăr;
- șold;
- degete.
Dacă mișcarea nu doare și articulația funcționează normal, zgomotul este adesea inofensiv. În schimb, un tendon inflamat poate provoca trosnituri sau o senzație de frecare însoțită de durere. NHS include senzația de crepitație sau trosnire printre simptomele care pot apărea în tendinită.
La degete, un clic însoțit de blocarea degetului în poziție îndoită poate indica „degetul în resort”, o afecțiune în care tendonul nu mai alunecă normal prin teaca sa.
De ce trosnesc genunchii când ne ridicăm sau urcăm scările
Zgomotul fin, repetat, asemănător unei scrâșnituri poartă numele de crepitație.
La genunchi, el poate apărea atunci când cartilajul și alte țesuturi moi se deplasează unele peste altele în timpul mișcării. Un genunchi care trosnește, dar nu doare, nu este automat un genunchi bolnav. Mayo Clinic precizează că zgomotul, luat singur și fără alte simptome, nu reprezintă în general un motiv de îngrijorare.
Crepitațiile sunt mai frecvente:
- după perioade lungi de stat pe scaun;
- la primele mișcări după repaus;
- în timpul genuflexiunilor;
- când urcăm sau coborâm scările;
- pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Situația trebuie însă evaluată dacă zgomotul este însoțit de durere, rigiditate, umflare sau limitarea mișcărilor.
Pocnitul degetelor provoacă artrită?
Aceasta este una dintre cele mai răspândite credințe despre articulații. Dovezile disponibile nu arată însă că obiceiul de a pocni degetele provoacă osteoartrită.
Un studiu publicat în 2011, care a comparat persoane ce își pocneau frecvent degetele cu persoane care nu aveau acest obicei, nu a găsit o asociere semnificativă între pocnitul articulațiilor și osteoartrita mâinii.
O analiză clinică ulterioară a concluzionat, de asemenea, că pocnitul obișnuit al degetelor, chiar practicat timp de decenii, nu este asociat cu semne clinice sau radiologice de osteoartrită.
O revizuire a anatomiei și studiilor privind acest fenomen arată că cercetările observaționale disponibile nu au demonstrat o legătură cu artrita, deși datele despre alte efecte pe termen lung sunt mai puține și uneori contradictorii.
Așadar, zgomotul poate fi enervant pentru cei din jur, dar nu înseamnă că îți „tocești” articulațiile de fiecare dată când îți pocnești degetele.
Poate deveni totuși periculos?
Pocnitul blând și nedureros este, în general, considerat inofensiv. Problema apare atunci când articulația este forțată dincolo de amplitudinea sa normală sau când manevra provoacă durere.
Forțarea repetată și agresivă poate irita țesuturile din jurul articulației și, în cazuri rare, au fost raportate leziuni ale ligamentelor după manevre excesive.
Nu este recomandat să continui să tragi sau să răsucești o articulație care:
- doare;
- pare instabilă;
- s-a umflat;
- s-a blocat;
- a trosnit brusc în timpul unei accidentări.
Un pocnet puternic produs în momentul unei căzături sau răsuciri, urmat de durere severă, imposibilitatea de a folosi membrul, deformare ori pierderea sensibilității, poate indica o fractură, o luxație sau o leziune de ligament ori tendon și necesită evaluare medicală rapidă.
Semnele osteoartritei
Osteoartrita apare prin deteriorarea progresivă a cartilajului și modificări ale întregii articulații. Printre simptome se pot număra:
- durerea în timpul sau după mișcare;
- rigiditatea, mai ales după repaus;
- sensibilitatea;
- reducerea mobilității;
- umflarea;
- senzația de frecare;
- pocnituri sau trosnituri.
Zgomotul singur nu stabilește diagnosticul. Devine relevant atunci când apare alături de durere, rigiditate și dificultăți de mișcare.
Altfel spus, un genunchi care trosnește fără să doară nu este același lucru cu un genunchi care trosnește, se umflă și te împiedică să mergi normal.
Trebuie să iei suplimente dacă îți trosnesc articulațiile?
Nu există un motiv medical să iei automat colagen, calciu, magneziu sau alte suplimente doar pentru că articulațiile fac zgomot.
Trosniturile nedureroase nu dovedesc că ai un deficit de minerale și nici că articulația este „fără lichid”. Suplimentele nu ar trebui folosite ca soluție universală, mai ales fără un diagnostic și fără recomandarea medicului.
Mai utile sunt măsurile care mențin articulațiile și musculatura active:
- mișcarea regulată;
- exercițiile de forță adaptate nivelului individual;
- încălzirea înainte de sport;
- evitarea suprasolicitării bruște;
- menținerea unei greutăți potrivite;
- tratarea accidentărilor și inflamațiilor.
Mușchii bine antrenați susțin articulațiile și le ajută să suporte mai bine efortul.
Când este bine să mergi la medic
Solicită o evaluare medicală dacă trosniturile sunt însoțite de:
- durere persistentă sau care se agravează;
- umflare, căldură sau roșeață;
- rigiditate matinală care durează peste 30 de minute;
- blocarea sau cedarea articulației;
- reducerea mobilității;
- amorțeală ori slăbiciune;
- deformarea articulației;
- un traumatism recent;
- febră sau stare generală alterată.
NHS recomandă consult medical atunci când durerea articulară afectează activitățile obișnuite sau somnul, când umflarea se agravează ori revine și când simptomele nu se ameliorează după aproximativ două săptămâni de îngrijire la domiciliu.
În cele mai multe cazuri, articulațiile trosnesc din cauza schimbărilor de presiune din lichidul sinovial sau a tendoanelor care se deplasează peste structurile osoase. Dacă nu există durere, umflare ori pierderea mobilității, sunetul este de obicei benign.
Pocnitul degetelor nu s-a dovedit a provoca artrită. Însă o articulație care începe brusc să trosnească după o accidentare sau care face zgomot împreună cu durere și inflamație nu trebuie ignorată.
Citește și: Yoga chiar face bine tuturor?
Citește pe Antena3.ro
