Keto, Paleo sau Mediteraneană. Dieta și știință: ce ne ajută și ce ne face rău?

Potrivit cumvaplace.ro, unele denumiri ne sunt familiare, cum ar fi Dieta Mediteraneană, dar Paleo Diet, de exemplu, ne poate crea confuzie. Probabil starurile de la Hollywood sunt cele care au inspirat cele mai multe dintre obiceiurile alimentare la modă sau poate modelele renumite de pe podium. În timp, oamenii de știință le-au analizat și au tras concluzii bazate pe cercetări pentru a ne lămuri dacă ne ajută sau din contră, ne poate face rău un anumit regim alimentar mai ales urmat așa, mai ”după ureche”. Am sintetizat câteva dintre principalele diete existente și cum arăta câteva meniuri recomandate. 

Dieta ketogenă sau „keto” (KetoDiet) este un plan alimentar cu conținut scăzut de carbohidrați, bogat în grăsimi. Practic, se recomandă mai puțin de 50 de grame pe zi de carbohidrați- mai puțin decât cantitatea găsită într-o chiflă medie simplă, chiar până la 20 de grame pe zi. Pentru o dietă de 2000 de calorii, aceasta se traduce în aproximativ 165 de grame de grăsime, 40 de grame de carbohidrați și 75 de grame de proteine. 

Listă de alimente nerecomandate în dieta keto:

• amidonul atât din cereale rafinate, cât și din cereale integrale, cum ar fi pâine, paste, orez și prăjituri; cartofi, porumb și alte legume cu amidon; 
• fasolea, leguminoasele și majoritatea fructelor, inclusiv sucuri de fructe

Alimente recomandate: 

• alimente bogate în grăsimi saturate: carne grasă, carne procesată, untură și unt
• surse de grăsimi nesaturate: nuci, semințe, avocado, uleiuri vegetale și pește gras

Chiar dacă pe termen scurt poate conduce la pierde în greutate, o dietă foarte bogată în grăsimi poate fi dificil de menținut. Iar restricția extremă de carbohidrați nu induce doar foamea, ci pe termen lung și oboseala, starea de spirit scăzută, iritabilitatea, constipația, durerile de cap și „ceața” creierului. 

Dieta Paleo (PaleoDiet) se traduce foarte simplu prin dieta oamenilor din paleolitic și încearcă să ne apropie de modul ”originar” în care se hrăneau strămoșii noștri. De remarcat, însă, că activitatea noastră curentă și a lor nu sunt deloc comparabile. Și nici mediul în care trăim, temperatura aerului și felul în care ne ducem viața. Noi am ieșit din peșteră, ei nu.

Speranța noastră de viață este undeva la 70 de ani, a lor era undeva la 30.  În altă ordine de idei, nu prea știm sigur ce anume mâncau oamenii din paleolitic, putem doar presupune că aveau o hrană de origine preponderent animală și consumau vegetale. În condițiile în care paleoliticul acoperă aproape 2 milioane de ani, până când a început domesticirea animalelor și cultivarea plantelor, este destul de dificil de alcătuit un meniu. 

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

Dieta Paleo vizează

• limitarea cerealelor, a produselor lactate și a tuturor alimentelor rafinate(inclusiv uleiuri) 
• constă în principal din carne, pește, fructe de mare, alge marine, legume, fructe, ciuperci, rădăcini și nuci, semințe, uleiuri naturale, mai mult sau mai puțin gătite.

Dieta Mediteraneană (MedDiet) este mai mult decât toate celelalte un stil de viață, fiind rezultatul a mii de ani de hrănire a populației de la malul Mării Mediterane. 

Cu câteva decenii în urmă, dieta mediteraneană a atras atenția mediului medical științific, dovedind beneficii extinse pentru sănătate. De altfel este una dintre cele mai studiate diete din lume. Primele rapoarte au arătat că acest stil de viață sprijină sistemul cardiovascular și reduce evenimentele clinice aterosclerotice. Studiile ulterioare au confirmat influențe favorabile asupra riscului de sindrom metabolic, obezitate, diabet zaharat de tip 2, cancer și boli neurodegenerative.

Dieta mediteraneană cuprinde:

• ulei de măsline ca principal adaos de grăsime
• cereale, fructe, zarzavaturi, legume, nuci și semințe
• pește, fructe de mare, brânzeturi și lactate, în consum moderat
• vin roșu, în consum moderat

MedDiet a fost recunoscută de UNESCO ca un patrimoniu cultural imaterial care este adânc înrădăcinat în originea sa geografică și ale cărui practici agricole și alimentare au o interacțiune responsabilă cu mediul. Există studii care arată că biodiversitatea agricolă și diversitatea soiurilor și speciilor de plante au fost mai mari în dieta mediteraneană decât în modelele alimentare de tip occidental. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că dieta „este asociată cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră, consumul de apă, utilizarea terenului și cerințele energetice”.