Ce parşivă e lumea răului!

Dacă s-ar organiza un concurs de parşivenie, greu ar putea fi detronate de pe primul loc virusurile. Viclenia acestor vietăţi este atât de mare, încât aleargă ştiinţa înarmată până-n dinţi să le rupă gâtul şi, când zic savanţii că au câştigat meciul cu virusurile, deodată acestea încep să danseze vesele că au păcălit iarăşi medicamentele şi vaccinurile îndelung cercetate de ştiinţă.

Este o teribilă întrecere între descoperirea de medicamente împotriva virusurilor şi lumea virusurilor, care de cele mai multe ori duc la un scor favorabil pentru personajele negative, adică pentru virusuri. Când după ce s-au investit bani grei şi creier mult în descoperirea unui vaccin, în găsirea unui medicament, deodată se vede că virusurile şi-au schimbat structura, au devenit rezistente la noile arme ale omenirii şi îşi fac de cap în continuare. Apar tulpini rezistente de virusuri care sunt rebele la tratamentele noi, abia inventate. Ba, mai mult, virusurile ştiu să joace şi în travesti, îşi pun alte măşti pe faţă, se îmbracă în straie derutante, aşa că nu mai pot fi ţintite de noile medicamente. În noul mileniu se pare că una dintre caracteristici va fi greul război desfăşurat împotriva virusului.

Virusul de varicelă şi zona zoster

Explică această bătălie între medicină şi virusuri prof. dr Adrian Streinu Cercel, directorul general al Institutului de Boli Infecţionase Matei Balş. Germenii care aduc boli se schimbă mereu şi greu pot fi atacaţi de medicamente şi vaccinuri. Virusurile nu numai că îşi schimbă structura, dar îşi modifică şi atacul împotriva oamenilor. Astfel, virusul care dă varicelă, dar şi zona zoster, numit virusul varicelo-zosterian, atacă acum şi în mijlocul verii, ceea ce nu se prea întâmpla acum o vreme. Apar cazuri de varicelă în sezonul călduros, ceea ce e un alt mod de atac al virusului varicelo-zosterian. De altfel, acest virus este şi el unul dintre cei mai parşivi. Iată un exemplu de viclenie: există copii care fac varicelă. După o vindecare se zice că nu mai poţi să te îmbolnăveşti de varicelă, fiindcă ai făcut-o o dată. Dar virusul de varicelă doar se preface că doarme, el ajunge să se cuibărească în unele cotloane ale organismului. Şi la maturitate, când îţi e lumea mai dragă, deodată acest virus îşi scoate colţii, dar nu te mai îmbolnăveşte de varicelă, ci de o altă boală, zona zoster. Apar dureri, mâncărimi, usturimi şi peste câteva zile, pe traseul unui nerv, se poate observa roşeaţă, iritaţii şi chiar băşicuţe, semnul îmbolnăvirii de zona zoster. Revenim la virusul varicelo-zosterian, care şi-a schimbat modul de atac şi îmbolnăveşte chiar şi în sezonul cald, de vară, iar vara suferinţele sunt mai sâcâitoare. Pacientul se umple de bube, afară e cald, transpiră, se luptă cu mâncărimile induse de boală şi nu poate face duş din cauza erupţiei de pe piele. Norocul este că împotriva virusului de varicelă şi zona zoster există un vaccin.

Vaccinul antrenează organismul

Este acum o modă ca unii să conteste vaccinările, aducând argumentul că vaccinurile ne apără într-o oarecare măsură, însă fac mai bleagă autoapărarea organismului. În realitate, vaccinul care este viu produce o formă blândă de boală care durează doar una-două zile şi, apărând această boală uşoară, se stimulează tocmai autoapărarea organismului. În aceste condiţii, apar anticorpi produşi de imunitatea organismului, care realizează adevărata imunitate la boala pentru care s-a făcut vaccinul. Prin vaccinări s-a eradicat în România poliomielita, care într-o vreme lăsa un număr mare de infirmi sau chiar şi morţi. Prin vaccinări s-a eradicat şi variola. Acum există vaccinuri polivalente, aşa că printr-o injecţie vaccinăm omul împotriva a cinci-şase boli. O vaccinare antrenează organismul. Vaccinul ţine sistemul de autoapărare în stare de alertă, astfel că imunitatea se luptă şi cu infecţiile obişnuite.

Din spital, de acasă, din sănătate  

Până de curând existau două categorii de virusuri: virusul de spital şi alte virusuri din mediul de acasă. Acum a apărut o clasă nouă de virusuri, situată la mijlocul acestor extreme. Ele se numesc virusuri aferente îngrijirilor de sănătate. Apar la oamenii care nu fac conştiincios terapia cu antibiotice. Virusurile, bacteriile şi ciupercile ce apar în îngrijirile medicale au dezvoltat germeni rezistenţi care extrag, îndepărtează antibioticul intrat în celule. Între plăcile de gresie şi de faianţe din spitale se cuibăresc aceşti germeni răi. De aceea, în unele spitale este necesar să se scoată plăcile de faianţă şi gresie şi se pune tapet sudat. Un alt aspect neplăcut: apar cazuri de oreion vara, acestea fiind până acum îmbolnăviri de iarnă şi primăvară. Oreionul îşi schimbă sezonul precum varicela. Tot o schimbare de perioadă de război cu unele virusuri s-a întâmplat când, în luna iunie, a existat epidemie de rujeolă, când aceasta apărea iarna.

REZISTENT. Un exemplu de parşivenie a virusurilor este stafilococul auriu. El a îmbrăcat o nouă formă, care este rezistentă la oxacilină. Ba, mai mult, acest tip de stafilococ a trecut de la copilul mic şi la adulţi. Acest stafilococ nu-l mai iei doar din spital. Te poţi contamina cu el stând acasă, fiindcă te infectezi cu acest stafilococ din atmosfera banală din jur.

HEPATICE. La fel de ticăloasă este şi armata virusurilor hepatice. Campioni ai ticăloşiei sunt virusurile B şi C. Se întâlnesc în special în familia virusurilor hepatice C tulpini rezistente la tratamente şi, din păcate, aceste virusuri periculoase şi rebele s-au aciuiat mai ales în zona geografică a României.

ŞIRETENIE. Prost este că virusurile îşi manifestă şiretenia: îşi schimbă structura, îşi pun alte măşti, atacă în alte sezoane. Mai mult, o veste rea este faptul că virusurile încep să-şi dea mâna. Astfel, virusurile respirator-sinciţiale, care atacau copiii mici, şi-au dat mâna cu virusurile ce produc rinite, adică guturai, şi care de regulă agresează adulţii. Virusurile de rinită provocau curgerea nasului şi nişte simptome nu prea grave. Dar de când aceste virusuri de guturai au intrat în cârdăşie cu virusurile respiratorii sinciţiale apar forme grave de boală.