Curcubeul din farfurie

Teoria celor cinci legume şi fructe consumate pe zi câştigă tot mai mulţi adepţi şi începe să aducă a lecţie învăţată. Pasul următor - să învăţăm să traducem culorile alimentelor pe care le punem în farfurie şi să le combinăm cât mai eficient şi plăcut atât pentru ochi, cât şi pentru sănătate. Cu alte cuvinte, să cunoaştem şi să stăpânim curcubeul din farfurie.

Nutriţioniştii ne sfătuiesc să consumăm zilnic cel puţin cinci legume şi fructe pentru a ne asigura un aport optim de vitamine şi nutrienţi. Nu la fel de discutat este avantajul introducerii şi combinării în alimentaţie a cât mai multor culori. Fito­chi­mi­calele care dau fructelor şi legumelor culoarea ne pot ajuta să ne menţinem sănătoşi şi ne pot ajuta să ne fortificăm sistemul imunitar. De exemplu, fructele şi legumele viu colorate conţin cei mai mulţi antioxi­danţi, care ne protejează de efectele negative ale ra­dicalilor liberi. De aceea, este important să consumăm atât "verdeţurile", cât şi alimentele roşii, portocalii, galbene, albastre sau purpurii, recomandă nutriţioniştii britanici. Peste Ocean, cel mai fervent susţinător al acestei teorii este doctorul David Heber, a cărui carte, "Ce culoare are regimul tău?", are parte de o intensă promovare în America. Aşadar, e un sezon numai bun pentru a vă da frâu liber poftelor în piaţa de fructe şi legume şi de a încerca să vă ornaţi farfuriile în toate culorile curcubeului... vegetal. Pentru că nu numai numărul crudităţilor consumate zilnic e important. Iată şi cele mai importante informaţii pe care e bine să le ştiţi atunci când alegeţi paleta cromatică a meniului dumneavoastră.

ROŞU
Fie că vorbim despre cireşe, unii ardei, căpşune sau tomate, ele au în comun, o dată cu culoarea roşie, o cantitate importantă de licopen - un antioxidant puternic cu ajutorul căruia putem sfida trecerea anilor, păstrându-ne aspectul şi sănătatea. Membru al familiei carotenoidelor, el protejează celulele plantelor împotriva razelor de soare şi serveşte drept pigment fotoabsorbant în timpul fotosintezei. Este deja demonstrat rolul benefic al licopenului în combaterea unor boli (de exemplu, în cazul mai multor tipuri de cancer). Nu vă faceţi griji că proprietăţile sale scad dacă alimentele sunt gătite. Din contră! Prepararea legumelor care conţin licopen creşte nivelul asimilării acestuia de către organism.

PORTOCALIU
Portocalele, caisele, morcovii, mango sau cartofii dulci, tot mai populari şi printre consumatorii din Ro­mânia, conţin alfa şi betacaroten, doi aliaţi de nă­dej­de în combaterea îmbătrânirii celulelor. Aceşti doi antioxidanţi protejează pielea de efectele nocive ale ra­zelor ultraviolete şi ajută la crearea de noi celule. Un alt rol al betacarotenului este acela că sporeşte capaci­ta­tea proprie de apărare a organismului, pune în miş­care fagocitele care anihilează celulele canceroase în for­mare din organism. Tot betacarotenul are rol în le­ga­rea aşa-numitului "oxigen singlet" care se formează sub acţiunea razelor ultraviolete ale luminii solare şi care este considerat o substanţă chimică "liberă", având capacitatea de a provoca temutul cancer.

GALBEN ŞI VERDE
Spanacul, mazărea, porumbul, avocado, pepenele, ba­nanele, ardeiul sunt importante surse de luteină şi zeaxantină, care reduc riscul de cataractă şi ritmul îm­bătrânirii muşchilor. Alte beneficii sunt reducerea ris­cului producerii unor boli cardiovasculare şi intensi­ficarea schimburilor intercelulare de minerale şi vi­tamine. Avocado este faimos pentru cantitatea importantă de vitamina E, care întăreşte membranele ce­lu­lelor şi poate fi eficient în prevenirea apariţiei ri­du­rilor.

PURPURIU ŞI VIOLET
La această "categorie" intră vinetele, murele, strugurii, prunele, toate având în comun conţinutul ridicat de antocianidină. Datorită acestei substanţe, scade riscul formării cheagurilor de sânge şi poate fi întârziată îmbătrânirea celulelor. Doctorul David Heber afirmă că există cercetări cu rezultate încurajatoare privind eficienţa antocianidinei în maladia Alzheimer.