Specialiștii afirmă că, într-adevăr, muzica clasică influențează dezvoltarea celor mici, dar nu neapărat făcându-i mai inteligenți.
"Efectul Mozart", între mit și realitate
Fenomenul cunoscut ca „efectul Mozart” a stârnit mult interes după studiile anilor ’90, care au arătat o îmbunătățire temporară a abilităților spațiale la studenții care ascultau sonate de Mozart. Cu toate acestea, dovezile că muzica clasică face bebelușii mai inteligenți sunt limitate.
„Efectul Mozart” a fost interpretat greșit de societate, ca o soluție miraculoasă pentru dezvoltarea copiilor.
Autorul principal al studiului original, Francis Rauscher, a recunoscut că teoria conform căreia muzica clasică îi face bebelușii mai inteligenți „nu are nicio legătură cu realitatea”, deși muzica lui Mozart poate „pregăti creierul” pentru anumite probleme matematice.
Beneficiile muzicii asupra copiilor
Beneficiile reale ale muzicii pentru copii includ îstimularea creierului și formarea de noi conexiuni neuronale, sprijinirea dezvoltării limbajului, îmbunătățirea abilităților matematice și de citire, precum și dezvoltarea motricității și capacității de rezolvare a problemelor.
Însă nu doar muzica clasică, ci și alte genuri muzicale - pop, folk, jazz sau hip-hop - pot fi benefice dacă sunt variate și adaptate preferințelor copilului. Mai mult decât simpla ascultare, participarea activă la muzică, prin mișcări sau jocuri ritmice, contribuie semnificativ la dezvoltarea limbajului și a gândirii.
Pe măsură ce copiii cresc, înscrierea la cursuri muzicale și învățarea unui instrument aduc și mai multe avantaje cognitive, comparativ cu simpla ascultare a muzicii, potrivit a1.ro.
Astfel, muzica este un instrument valoros în dezvoltarea armonioasă a copiilor, chiar dacă nu reprezintă o garanție a unei inteligențe superioare.


