Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creierul are nevoie de combustibil pentru a funcționa și își face plinul atunci când inima pompează către el suficient oxigen și sânge care conține glucoză, spune dr. Constantino Iadecola, director al Institutului de Cercetare a Creierului și Minții de la Weill Cornell Medicine. Dar creierul nu are rezerve din această resursă crucială. Considerați-vă inima și vasele de sânge drept linii de alimentare către un oraș îndepărtat, fără siloz de cereale, spune dr. Iadecola: „Dacă șinele nu funcționează, orașul nu mănâncă și oamenii mor de foame”. Factorii stilului de viață care mențin inima într-o formă bună sunt aceiași care pot reduce semnificativ riscul de probleme de sănătate a creierului pe măsură ce se înaintează în vârstă. Deși nu există un remediu pentru demență, „a lua măsuri pentru a preveni bolile de inimă, ceea ce știm cum să facem, poate avea un impact major asupra tulburărilor cognitive“, explică dr. Rebecca Gottesman, cercetător la Institutului Național de Tulburări Neurologice din Maryland, SUA.
Fitness-ul cardiovascular poate fi cel mai important factor pentru menținerea unei minți agere pe termen lung. Dovezile susțin această noțiune: un studiu realizat în Finlanda, în 2020, a relevat că persoanele cu vârstă de mijloc, deținătoare ale celor mai bune scoruri cardiovasculare, își reduc riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață cu până la 40%, comparativ cu cele care au cele mai slabe scoruri. Într-un alt studiu, cercetătorii suedezi au demonstrat că oamenii care dezvoltă mai devreme factori de risc cardiovascular au mai multe șanse să sufere de Alzheimer și demență.
Legătura strânsă dintre inimă și creier
O statistică înfricoșătoare: aproximativ jumătate dintre noi avem unul sau mai mulți dintre cei trei mari factori de risc pentru boli de inimă - tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat și obiceiul de a fuma - conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite. Iată cum acești trei factori ne pot afecta creierul.
Arterele blocate pot duce la accident vascular cerebral. Arterele sănătoase sunt în mod normal elastice și lasă sângele să curgă liber. Dacă se rigidizează, inima trebuie să pompeze mai puternic pentru circulația sângelui, adăugând presiune - aceasta este hipertensiunea arterială. Dacă un vas care alimentează creierul este complet înfundat și sângele nu poate trece, poate urma un accident vascular cerebral și celulele creierului pot muri „de foame“. „Este un proces imediat”, spune dr. Iadecola. „Combustibilul de care are nevoie creierul pentru a determina neuronii să declanșeze și să comunice nu mai există, iar neuronii nu mai vorbesc între ei și în cele din urmă mor”. În funcție de ce parte a creierului este lipsită de nutrienți, victimele accidentului vascular cerebral își pot pierde vorbirea, coerența, reacțiile emoționale firești sau capacitatea de a se mișca lin.
Sănătatea precară a inimii poate contribui la apariția demenței. Demența poate apărea atunci când creierul nu primește suficient sânge din cauza arterelor înfundate sau deteriorate sau pentru că inima este slabă. „În fiecare minut în care creierul nu primește suficient sânge, funcția cognitivă este afectată”, spune dr. Iadecola. Dacă sănătatea cardiovasculară se îmbunătățește, și funcția cognitivă se îmbunătățește. „Dar dacă nivelurile sangvine sunt chiar reduse marginal timp de luni sau ani, anumite zone ale creierului sunt susceptibile la leziuni permanente”, adaugă el. În funcție de regiunea afectată, poate dura mai mult decât normal pentru a face un calcul sau poate fi imposibil să luați o decizie atunci când vă confruntați cu alegeri complexe. Problemele vasculare pot contribui, de asemenea, la boala Alzheimer.
Fluxul sangvin poate avea legătură cu boala Parkinson. Multe lucruri pot provoca boala Parkinson, care se caracterizează prin pierderea controlului muscular, rigiditate și tremor. „În unele cazuri, simptomele se pot datora fluxului sangvin insuficient în zonele creierului care susțin coordonarea musculară, postura și capacitatea de a merge”, spune dr. Iadecola.
Trei obiceiuri care îmbunătățesc sănătatea inimii și a creierului
● DIETA MEDITERANEANĂ
Persoanele care urmează dieta mediteraneană sau o dietă asemănătoare au o incidență mult mai scăzută a bolilor de inimă, a bolii Alzheimer și a accidentelor vasculare cerebrale. Iată câteva dintre cele mai bune alimente pentru sănătatea inimii: fructe și legume, cereale integrale și nuci, somon și alți pești bogați în omega-3 de cel puțin două ori pe săptămână, grăsimi sănătoase (în special ulei de măsline), vin cu moderație. Carnea roșie, alimentele procesate, băuturile dulci și sodiul ar trebui, pe cât posibil, să lipsească din meniu.
● ANTRENAMENTUL CARDIO
Numeroase studii au arătat că exercițiile fizice fac arterele mai puțin rigide. Propune-ți 150 de minute pe săptămână de exerciții fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos sau înotul de agrement. Dacă crești intensitatea - de exemplu, alergând sau jucând tenis - aproximativ 75 de minute pe săptămână sunt suficiente (deși mai mult este mai bine).
● RELAXARE CU PRIORITATE
Respirația profundă și/sau meditația zilnică lasă creierul și inima să se relaxeze, ceea ce este reparator pentru întregul corp. În timp ce mergi, numără invers, de la 10 la 1, inspirând pe 10, expirând pe 9, și așa mai departe. Sau încearcă meditația: s-a descoperit că scade tensiunea arterială reduce mortalitatea cardiovasculară, ameliorează cazurile de diabet și multe altele. Totodată, asigură-te că dormi suficient.
