Lipsa educației scurtează viața (STUDIU)

Lipsa educaţiei poate avea efecte aproape la fel de periculoase ca şi fumatul asupra speranţei de viaţă, potrivit unei cercetări publicate recent într-o revistă de specialitate care ajunge la concluzia că un nivel scăzut al educaţiei poate scurta durata vieţii cu 10 ani, scrie The Telegraph în ediţia online.

Cercetătorii au analizat datele existente privind cetăţenii SUA care s-au născut în 1925, 1935 şi 1945 pentru a identifica modalitatea în care nivelul de educaţie al persoanelor respective a influenţat ulterior mortalitatea.

'Rezultatele la care am ajuns arată că politicile şi intervenţiile pentru îmbunătăţirea palmaresului educaţional pot mări substanţial durata de viaţa în rândul populaţiei SUA', a declarat unul dintre coautorii studiului, Dr. Patrick Krueger, profesor asistent în cadrul Departamentului de sănătate şi ştiinţe comportamentale al Universităţii din Colorado, Denver.

'Dacă tendinţele actuale nu se vor schimba, rata mortalităţii cauzate de o educaţie precară va continua să crească în viitor', a adăugat Patrick Krueger.

Aproximativ 6.000 de elevi pe an nu reuşesc să obţină vreo calificare, în timp ce aproximativ 47.000 de elevi obţin mai puţin de cinci calificări în diferite specializări, cercetătorii subliniind că mii de vieţi ar putea fi salvate prin intermediul unei educaţii mai bune.

Cercetătorii au descoperit că diferenţele în ce priveşte mortalitatea raportate la nivelele de educaţie s-au extins substanţial de-a lungul timpului. De exemplu, datele privind mortalitatea în rândul celor cu certificări la nivel de liceu era semnificativ mai mare decât în rândul celor care absolviseră un colegiu sau chiar o facultate.

'În cadrul politicilor de sănătate publice ne preocupăm des să schimbăm comportamentele ce ţin de sănătate precum dietă, fumat sau consumul de alcool', a declarat Virginia Chang, coautor al studiului şi profesor asociat al 'Steinhardt School of Culture, Education, and Human Development' din cadrul New York University. 'Educaţia, care de altfel este un vector fundamental de dezvoltare al comportamentelor şi diferenţelor în ce priveşte starea de sănătate, ar trebui să fie de asemenea un element cheie în ce priveşte politicile de sănătate din SUA', a adăugat Virginia Chang.

Studiul a fost publicat în revista de specialitate PLOS ONE.