Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plată sau minerală, cu gheaţă sau cu lămăie, apa este alimentul vieţii. Şi alimentul-vedetă, care ne garantează că nu vom suferi din cauza caniculei.
Plată sau minerală, cu gheaţă sau cu lămăie, apa este alimentul vieţii. Şi alimentul-vedetă, care ne garantează că nu vom suferi din cauza caniculei.
Apa este element al regenerării şi al invierii - găndiţi-vă numai la "apa vie" pe care o beau eroii din poveşti pentru a-şi recăpăta energia. Apa este element al tinereţii - amintiţi-vă basmele in care apa din făntăni le garanta tinereţe veşnică eroilor. Acestea sunt căteva dintre virtuţile apei preluate din mitologie.
In zilele noastre s-a demonstrat că apa inseamnă cu adevărat viaţă. S-a dovedit ştiinţific că fără măncare omul poate rezista 30-40 de zile. Dar fără apă nu supravieţuieşte mai mult de trei-patru zile. Nevoia de apă este cu atăt mai mare in zilele de vară. Plată sau minerală, cu gheaţă sau cu lămăie, un pahar cu apă rece este la mare preţ acum, cănd mercurul din termometre urcă cu mult peste 30 de grade Celsius.
Citește pe Antena3.ro
Săruri minerale
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, face o clasificare a apei in funcţie de cantităţile de săruri minerale. In acest context se poate vorbi despre apele oligominerale (cele care conţin pănă la 0,5 g săruri dizolvate la litru), apele minerale (intre 0,5 şi 1,5 g săruri/litru) şi apele medicinale (peste 1,5 g săruri/litru). In zilele cu temperaturi extreme, pentru menţinerea echilibrului hidric al organismului avem nevoie de aproximativ 2,5 litri de apă zilnic. Dar nu orice fel de apă⦠Ci apă minerală, după cum ne sfătuiesc specialiştii. Hai să vedem de ce apă minerală.
Organismul nostru işi reglează temperatura prin transpiraţie. Transpiraţia excesivă elimină sărurile minerale din organism şi poate provoca deshidratarea. Primul simptom este setea puternică. Deshidratarea se manifestă insă şi prin greţuri, vărsături, dureri de cap, crampe musculare. Consumul insuficient de apă poate avea consecinţe mult mai grave: de la inrăutăţirea rapidă a stării generale (ameţeli, leşin) şi pănă la scăderea tensiunii arteriale şi tulburări neurologice. Apa minerală poate preveni aceste neplăceri prin aportul de săruri (calciu, magneziu, sodiu, potasiu). Cu o singură condiţie: să bem apă chiar şi atunci cănd nu ne este sete. Şi incă un lucru demn de remarcat: potolirea setei nu inseamnă neapărat că ne-am hidratat complet.
Echilibrul aport-pierderi
Echilibrul intre aportul şi pierderile de apă trebuie să fie menţinut incontinuu. La un aport de 2,5 litri de apă trebuie să eliminăm tot 2,5 litri de apă. Insă chiar şi atunci cănd aportul de apă a fost intrerupt, organismul uman pierde aproximativ 1,8 litri de lichide. Astfel se explică de ce nu putem trăi prea multă vreme fără apă. Atunci cănd pierdem 1% din lichidele din organism se observă o creştere a temperaturii corpului, de asemenea ne concentrăm mai greu. La piederea a 2% din apă, organismul ne dă senzaţia de sete. "La 5% deficit de apă intrăm in stare febrilă, la 10% deficit ni se blochează rinichii, ni se umflă limba, avem spasme, iar mersul pe jos devine imposibil. Un deficit mai mare de 20% apă provoacă decesul", ne avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. De multe ori senzaţia de sete este confundată cu cea de foame. Dacă in loc să ne hidratăm măncăm este posibil să ne deshidratăm şi mai tare, afirmă specialiştii. Lipsa apei ar putea duce la constipaţie, la creşterea riscului de infecţii urinare sau de pietre la rinichi.
Nevoia de hidratare a organismului depinde de activitatea desfăşurată, de mediul ambiant, dar şi de vărstă sau de terenul patologic. Astfel, persoanele care lucrează intr-un mediu călduros pierd mai multă apă decăt in mod normal, de aceea şi aportul trebuie să fie mai mare. Pe de altă parte, există boli, cum este diabetul, in care pierderile de lichide sunt foarte mari - in jur de 8 litri pe zi. In ceea ce priveşte vărsta, copiii sunt foarte sensibili la deshidratare, de aceea trebuie să bea lichide mai multe in perioadele caniculare. Nici vărstnicii nu stau tocmai bine! Pe măsură ce inaintează in vărstă, organismul se deshidratează, reacţiile metabolice se desfăşoară mai greu, detoxifierea organismului este mai dificilă. Din acest motiv, apa este un prieten de nădejde al vărstei a treia.
Potabilă
"In mod normal, o persoană elimină zilnic aproximativ 1,5 litri de apă pe cale renală, 750 ml prin transpiraţie, 400 ml prin respiraţie. Pentru a suplini aceste pierderi trebuie să bem apă. Echilibrul intre aport şi eliminare este obligatoriu, pentru că orice retenţie de apă in organism poate insemna existenţa unei afecţiuni renale, cardiace, hepatice sau de altă natură", ne atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
De calitatea apei pe care o bem depinde in mod direct sănătatea noastră. Pentru a fi in siguranţă, apa trebuie să fie potabilă. Conform normelor Uniunii Europene, apa este considerată potabilă dacă nu conţine ingrăşăminte chimice de sinteză, ingrăşăminte naturale, pesticide. In apa de băut nu trebuie să existe substanţe de natură hormonală sau antibiotice, bacterii, virusuri sau paraziţi. Sistemul de verificare a incărcăturii bacteriene a apei de băut trebuie respectat cu rigoare, altfel riscăm apariţia unor tulburări digestive, şi nu numai atăt... Apa contaminată cu diferite substanţe poluante afectează deopotrivă ficatul, sistemul nervos, glandele endocrine.
"In apa de la robinet, plumbul, cadmiul se găsesc in cantităţi sub limitele admise de normele UE. Aceste norme spun că dozele admise de plumb nu ar reprezenta un pericol. După ce am băut un pahar de apă de la robinet fiţi siguri că organismul nostru nu va reacţiona imediat. Dar băută zilnic, o viaţă, apa de la robinet, cu reziduuri ale unor metale, ne va afecta serios starea de sănătate. Reziduurile se vor acumula. Vom acumula plumb, cadmiu, reziduuri de pesticide care produc tulburări hormonale. Riscurile sunt cu atăt mai mari, pentru că aceşti contaminanţi nu dispar prin fierbere", ne avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Nu mai rece de 10 grade!
Cănd trebuie să bem apă şi cum trebuie să o bem? Nu e bine să bem apă in timpul mesei şi nici imediat după masă. De asemenea, apa trebuie băută in cantităţi mici, lent. Consumarea unei cantităţi mari de apă intr-un timp foarte scurt provoacă diluarea bruscă a sucurilor gastrice şi dezechilibre in funcţionarea normală a organismului. Prea multă apă poate determina aşa numita "intoxicare cu apă". Simptomele sunt similare cu cele ale deshidratării: apatie, confuzie mentală, stări de ameţeală, oboseală.
"Nu e recomandat să bem apă foarte rece, cu multă gheaţă. Conform filozofiei ayurvedice, nu trebuie să consumăm alimente cu temperaturi mai mici de 10 grade şi mai mari de 30 de grade Celsius. Intr-o zi caniculară, un pahar cu apă la 10 grade este perceput ca foarte rece. Dacă bem brusc o cantitate mare de apă foarte rece, suntem in pericol de şoc termic. Indeosebi, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare trebuie să aibă grijă la apa foarte rece", ne sfătuieşte prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Poate fi inlocuită apa? Suntem siguri că nu ne deshidratăm dacă bem sucuri de legume şi fructe, ceaiuri sau compoturi in loc de apă? Sucurile din fructe şi legume proaspete diluate cu apă minerală sunt ideale pentru zilele caniculare. Sucurile suplinesc pierderile de săruri datorită vitaminelor şi mineralelor conţinute. Dacă sunt băute fără a fi diluate, sucurile din fructe şi legume proaspete pot produce variaţii ale glicemiei, ceea ce nu este de dorit.
Fructele şi legumele - apă vie
O sursă bună de apă - aşa-numita "apă vie" - sunt legumele şi fructele crude. Acestea conţin peste 80% apă. Dacă respectăm regula celor cinci legume sau fructe zilnic mai avem aproape 1 litru de apă de cea mai bună calitate. Nu v-am convins? Iată căteva exemple: roşiile conţin pănă la 94% apă, castraveţii - 95%-96%, merele şi perele - 85%-86%, pepenele - 91%, caisele şi piersicile - 86%-87%. "Această apă se asimilează cel mai bine, este apa cea mai sănătoasă", afirmă specialistul nostru. Potolirea setei cu ajutorul fructelor şi legumelor este mult mai evidentă şi de mai lungă durată decăt atunci cănd bem rapid o cantitate mare de apă. In cazul fructelor şi al legumelor, apa este asimilată lent de organism. Una dintre cele mai bune surse de apă este pepenele, deoarece conţine 91% apă şi doar 27 de calorii la 100 g. Pepenele roşu are proprietăţi diuretice puternice, fiind recomandat suferinzilor de pietre la rinichi, dar şi in curele de eliminare a toxinelor.
Ştiaţi că
Apa contribuie la eliminarea toxinelor, la arderea grăsimilor.
Apa distilată nu conţine nici un fel de săruri, aceasta nefiind recomandată pentru consum.
Consumul de apă este determinant in păstrarea volemiei (a volumului de sănge). Hidratarea corespunzătoare creşte capacitatea de concentrare şi randamentul in special in timpul activităţilor fizice.
Diminuează riscul apariţiei bolilor de stomac şi reduce iritarea cauzată de ingerarea medicamentelor. De asemenea, elimină excesul de sodiu.
Apa imbunătăţeşte aspectul pielii. La piele, apa ajunge mai greu. De aceea, pielea deshidratată imbătrăneşte mai repede.
Consumul de alcool favorizează deshidratarea organismului. Acelaşi efect il au şi băuturile răcoritoare pe bază de cola.
Pentru reţinerea compuşilor organici şi a metalelor grele cu care este contaminată apa de la robinet pot fi folosite filtre speciale, pe bază de carbon. Dezavantajul acestora este că nu reţin nitraţii şi nitriţii.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiecare dintre noi are nevoie de un minimum de 100 de litri de apă pe zi pentru acoperirea nevoilor directe - consum intern, igienă corporală, pregătirea alimentelor etc.
Sfatul medicului
Apa plată nu are o mineralizare mai mare de 500 de miligrame de săruri la litru. Apa plată naturală nu are bioxid de carbon adăugat. Ea conţine cantităţi mici de bioxid de carbon, aşa cum este extrasă din depozitul respectiv de apă, şi poate fi consumată in cantităţi mari, fără indicaţii medicale. Apele minerale (500-1.500 mg săruri la litru) pot fi natural-carbogazoase şi fără gaz. "Nu inseamnă că, atunci cănd nu au gaz, apele minerale sunt ape plate, ele rămăn ape minerale fără gaz", ne spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Acestea pot fi consumate fără recomandarea medicului. Cu totul altfel stau lucrurile in cazul apelor medicinale, care conţin peste 1,5 g săruri minerale la litru: magneziu, sodiu, potasiu, litiu, fluor etc. Acestea pot fi consumate numai cu recomandarea medicului curant.
