x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Medicul de familie Automedicatia in raceala si gripa

Automedicatia in raceala si gripa

28 Apr 2006   •   00:00

Ai racit, ai putina febra, iei imediat un antitermic. Ai nasul infundat, mergi la farmacie si ceri niste picaturi. Te doare capul, apelezi la un antialgic.

Ai racit, ai putina febra, iei imediat un antitermic. Ai nasul infundat, mergi la farmacie si ceri niste picaturi. Te doare capul, apelezi la un antialgic. Iar dupa cateva zile mai iei si niste antibiotice, sa treaca raceala mai repede. Acum, cand suntem in sezonul virozelor respiratorii, al gripei, acestea sunt gesturi obisnuite, insa de multe ori gresite.

Simptome. Mai intai trebuie sa diferentiem atat de des intalnitele viroze de gripa de sezon, care este mult mai periculoasa. Simptomele sunt oarecum asemanatoare: febra, frisoane, oboseala, dureri de cap, tuse, probleme cu respiratia. Spre deosebire de viroze, gripa debuteaza brusc. Iar daca o raceala o putem duce pe picioare, gripa ne tine in pat cateva zile, cu febra puternica, cefalee si tuse. Virozele pot afecta nasul (rinita), faringele (faringita), amigdalele (amigdalita), laringele (laringita), bronhiile (bronsita). Spre deosebire de viroze, gripa este determinata de un singur virus gripal, care sufera mutatii in fiecare an. Acesta este si motivul pentru care anual compozitia vaccinului antigripal se modifica. Complicatiile gripei sunt mai accentuate decat cele ale virozelor: suprainfectii bacteriene, pneumonii, infectii la nivelul muschiului cardiac. Tratamentul virozelor si al gripei are niste componente comune: repaus la pat atunci cand avem febra, suplimentarea aportului de lichide, suplimentarea vitaminelor, in special a vitaminei C. Repausul la pat se asociaza cu antitermice, antiinflamatorii, picaturi pentru nas, antitusive, insa nu mai mult de trei-patru zile.

Nu te infofoli cand ai febra. Despre greselile pe care le facem in tratarea virozelor si a gripei si despre pericolul automedicatiei si al abuzului de medicamente ne vorbeste conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila". "Febra moderata este o arma de aparare a organismului impotriva infectiei. Numai la valori care depasesc 39 de grade trebuie sa intervenim. Altfel, masurile elementare intr-o stare febrila sunt evitarea supraincalzirii mediului in care ne aflam, vestimentatia usoara." De obicei, febra este asociata cu frisoane, cu o stare pe care organismul o percepe asemenea frigului. De aceea apare tendinta de a mai pune o patura pe noi. Ceea ce este gresit, nu facem decat sa supunem organismul unui efort suplimentar in procesul de termoreglare. Acest lucru suprasolicita inima, determinand aparitia palpitatiilor. Abordarea corecta a unei stari febrile inseamna folosirea unor mijloace de scadere a temperaturii: o compresa rece pe frunte ne ajuta mult mai mult decat o patura in plus.

Repausul la pat. Nici repausul la pat nu este intotdeauna cea mai buna solutie. In cazul unei persoane care stranuta si tuseste puternic, statul prelungit in pat determina o scadere a ventilatiei plamanilor si bronhiilor. Iar dificultatile in respiratie apar mai frecvent la cei care zac in pat decat la cei care duc raceala pe picioare. Cele mai multe greseli se fac insa in administrarea medicamentelor. "Automedicatia se practica in toata lumea, trebuie insa sa facem eforturi ca pacientii sa fie constienti ca nu este bine sa ia pastile fara recomandarea medicului. Nu exista un medicament ideal care sa nu aiba efecte adverse. Iata numai un exemplu: paracetamolul. Acesta se foloseste la toate varstele si pentru tot soiul de raceli. In doza mare si luat necontrolat, paracetamolul poate avea efect hepatotoxic", ne atrage atentia conf. dr. Dumitru Matei.

Din lista de medicamente la care apelam in viroze nu lipsesc picaturile pentru nas. Vasoconstrictoarele si decongestivele nazale administrate mai mult de trei-patru zile au efecte secundare: pot creste frecventa cardiaca, pe termen lung provocand atrofierea mucoasei nazale. Greseli se fac si in folosirea antitusivelor. "Acestea sunt indicate numai daca este neaparata nevoie. Ele inhiba tusea, insa pot sa determine apnee sau chiar stop respirator. Acestea sunt si motivele pentru care asemenea medicamente nu se recomanda copiilor mai mici de 2 ani", sustine specialistul nostru.
ANTIBIOTICE
Virozele respiratorii sunt infectii virale care nu raspund la tratamentul cu antibiotice. Acestea sunt folosite pentru a trata anumite tipuri de infectii bacteriene, nicidecum infectiile virale de tipul virozelor. Exista o perceptie gresita ca orice raceala se vindeca mai repede cu antibiotice. Administrarea abuziva de antibiotice nu face decat sa incurce lucrurile, iar in timp se dezvolta rezistenta la acest tip de medicamente.
"Aspirina poate fi folosita in starile febrile care insotesc virozele respiratorii, dar numai la varsta adulta si cu precautie. Aceasta si pentru ca aspirina provoaca iritarea tubului gastro-intestinal, agravarea unor ulcere sau gastrite, sangerari intestinale cu risc de anemie, leziuni hepatice si chiar coma. Din aceste motive, aspirina este contraindicata sugarilor si copiilor in primii 3-5 ani de viata"
  • conf. dr. Dumitru Matei

    "La primele simptome de raceala sau gripa trebuie sa suplimentam aportul de vitamine, in special vitamina C. Pentru a nu avea probleme, doza de vitamina C nu trebuie sa depaseasca 200 miligrame zilnic. Daca depasim aceasta doza pe termen lung, vitamina C poate crea o dependenta asemanatoare drogurilor, iar luata in exces poate provoca hemoragie digestiva superioara"
  • conf. dr. Dumitru Matei
  • ×
    Subiecte în articol: gripă febra medicul de familie raceala