Boli date de munca la computer

Munca de birou ne poate cauza suferinţe diverse, de la oboseală fizică excesivă şi dureri la nivelul muşchilor şi oaselor până la probleme de sănătate serioase, precum "sindromul secretarei" - afectarea coloanei vertebrale - sau sindromul de "tunel carpian", afecţiune a mâinii, întâlnită frecvent în rândul celor care folosesc frecvent mouse-ul. Ea apare ca urmare a comprimării nervului median, nerv foarte important existent la nivelul pumnului.

MOUSE-UL ÎNŢEPENEŞTE ÎNCHEIETURA
Eugenia Herlea, medic de medicina muncii la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, spune că sindromul de tunel carpian debutează cu amorţeală şi crampe în podul palmei şi în degete, ajungând până la slăbiciune (scăparea obiectelor din mână), imposibilitatea de a lucra şi anchiloze locale.

În timp, apare durerea asemănătoare celei percepute la lovirea cotului. Această durere o simţim mai ales la nivelul antebraţului, cotului, încheieturii mâinii şi degetului mare. Adesea, durerile sunt mai intense în timpul nopţii. În cazul utilizării zilnice a mose-ului, durerile de încheietură pot apărea dacă acesta este prea greu, existând tendinţa "manevrării" lui cu degetele mare şi arătător.

Riscul de a suferi de acest sindrom creşte şi mai mult dacă aveţi diabet zaharat, artrită, obezitate sau dacă sunteţi însărcinată. El poate fi prevenit dacă evităm să apăsăm mâna pe planuri dure (precum biroul) şi dacă folosim mouse-ul cu intermitenţe. Dureri la nivelul degetelor putem avea şi ca urmare a folosirii prelungite a tastaturii, însă acestea dispar imediat ce am încetat activitatea la computer.

Atenţie! Dacă aţi ajuns la o asemenea dependenţă de birou, încât mâncaţi deasupra tastaturii, aflaţi că acest obicei vă poate îmbolnăvi. Studii efectuate recent aduc dovezi potrivit cărora tastele pot favoriza apariţia unor boli de stomac, deoarece ele "găzduiesc" chiar mai multe bacterii decât toaletele.

SINDROMUL SECRETAREI
Specific muncii de birou, "sindromul secretarei" descrie mai multe afecţiuni ale coloanei vertebrale, asociate cu dureri de şezut şi de umeri. Durerea poate fi însoţită de unele deviaţii ale coloanei vertebrale (cifoza), discopatii şi lombosciatică.

Aceste probleme sunt rezultatul folosirii unui mobilier neadecvat: scaun jos, îngust, instabil, moale; al faptului că şezutul scaunului permite alunecare înainte a corpului, că spătarul nu asigură sprijin lombar, că nivelul coatelor este mai coborât decât cel al tastaturii, că avem o poziţie răsucită a corpului faţă de monitorul computerului (adesea pentru a evita fenomenele de reflexie a luminii), absenţa sprijinului pentru picioare.

Pentru o bună circulaţie a sângelui, picioarele trebuie ţinute la 45 de grade. În caz contrar, suntem vulnerabili în faţa unor boli ca varicele sau trombozele venoase (afecţiune vasculară, caracterizată prin formarea de cheaguri de sânge - trombi, formaţi în gambă sau coapsă şi care pot migra oricând la inimă, plămâni sau creier).

Disconfortul vizual reprezintă o altă problemă generată de munca de birou. Deşi multă vreme s-a crezut că ecranul computerului ar produce tulburări ale sistemului nervos, totuşi ipoteza a fost infirmată în timp. Însă folosirea în exces a monitorului nu este lipsită de efecte secundare, stresul vizual fiind unul dintre ele. Stresul este accentuat şi de iluminatul insuficient din birou, de folosirea unor ochelari de vedere necorespunzători sau de unele afecţiuni oftalmologice netratate.




Simptomele stresului vizual sunt: dureri de cap, tensiuni, mâncărimi şi lăcrimări la nivelul ochilor, dificultăţi de focalizare, miopie, modificări în percepţia culorilor. Aceste simptome se asociază cu dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii) şi tulburări de somn.

RECOMANDĂRI
Pentru a evita problemele de sănătate generate de munca de birou, ţineţi cont de următoarele recomandări: reglaţi înălţimea şi înclinaţia monitorului după necesităţi; aşezaţi computerul astfel încât să nu reflecte razele solare pe ecran; sprijiniţi-vă antebraţul şi mâna cu care tastaţi pe birou sau pe cotiere; scaunul trebuie prevăzut cu cinci picioare cu rulete blocabile, cu înălţimea reglabilă a suprafeţei de şezut (care trebuie înclinată cu 5 grade spre partea posterioară) şi suport dorso-lombar, având în vedere că solicitaţi puternic aceste segmente ale coloanei vertebrale; asiguraţi-vă un dispozitiv pentru sprijinirea picioarelor, cu suprafaţă antiderapantă, înclinat anterior faţă de podea cu 10-24 de grade; evitaţi iluminatul artificial; în afară de pauza de prânz, se recomandă şi pauze scurte, individuale, în care să vă plimbaţi sau să faceţi exerciţii fizice.

STUDIU
Un studiu efectuat în 2007 de specialiştii Institutului de Sănătate Publică arată că majoritatea persoanelor care au o activitate sedentară, ce îi determină să stea multe ore în poziţie şezând, se plâng de dureri în regiunile cervicală (100% dintre subiecţi), lombară (92%) şi dorsală (72%), la nivelul articulaţiilor umerilor şi genunchiului (56%) şi la nivelul articulaţiei pumnului (48%).

SFAT
Disconfortul vizual este o problemă care apare frecvent la cei care folosesc timp îndelungat computerul. Mulţi dintre aceştia acuză vederea dublă, probleme de focalizare, dureri de cap, ameţeli, tensiune sau senzaţia "nisip" în ochi. Medicii recomandă ca, într-o zi de muncă, să nu stăm mai mult de patru ore, fără întrerupere, în faţa monitorului.

 

Sfatul medicului
Persoanele care au un serviciu sedentar, ce implică muncă la birou şi folosirea timp îndelungat a calculatorului, trebuie să facă pauze de 5 minute, la fiecare 50 de minute de lucru, recomandă Eugenia Herlea, medic primar medicina muncii de la Institutul de Sănătate Publică. Potrivit medicului, chiar dacă nu vă ridicaţi de la birou, trebuie să vă îndepărtaţi privirea de la ecranul computerului şi să vă uitaţi într-un punct îndepărtat.

Puteţi folosi pauza pentru a face şi exerciţii menite să alunge durerea şi tensiunea musculară, să îmbunătăţească circulaţia sangvină şi să elimine stresul: ridicaţi umerii (relaxează umerii şi gâtul); executaţi extensii ale picioarelor sau faceţi cu acestea mişcări circulare; încrucişaţi braţele; îndreptaţi degetele; ridicaţi-vă şi staţi pe vârfuri 20 de secunde. Din când în când, ridicaţi-vă de la birou şi mergeţi, eventual în afara clădirii, pentru a vă "dezmorţi".