Cum sa fugim de … fracturi, entorse, lovituri la cap

Nu este de ajuns ca, in aceasta perioada, trebuie sa luptam cu frecventele infectii respiratorii, cu pericolele hipotermiei si degeraturile, cu acutizari sau complicatii ale bolilor cardiace sau respiratorii cronice! Mai ales in aceste zile, cu ger, viscol si polei suntem expusi traumatismelor. Ele nu iarta pe nimeni, dar sunt cu atat mai periculoase in cazul copiilor, gravidelor si mai ales al varstnicilor. Alunecarea, caderea, miscarea fortata, rasucirea pot avea consecinte grave! Atentie! Deseori este greu de a pune diagnosticul in cazul unui traumatism fara un examen radiologic, de aceea nu ezitati sa va prezentati la medic. Lucrurile sunt cu atat mai grave in cazul unui traumatism cranio-cerebral.

Cele mai simple accidente se soldeaza cu leziuni ale partilor moi. Daca pielea ramane intacta se produce o contuzie, manifestata prin aparitia unor echimoze (vanatai) sau hematoame (colectii de sange, delimitate, care se simt sub piele).

* Entorsele se produc prin intinderea sau ruperea ligamentelor (cordoane fibroase care leaga oasele intre ele in cadrul unei articulatii). Ele apar mai ales la nivelul gleznei, genunchiului, pumnului. Regiunea respectiva se umfla, se invineteste, se deformeaza, devine dureroasa, mai ales la mobilizarea articulatiei, insa simptomele se amelioreaza si dispar in zilele urmatoare. Luxatia consta in distrugerea (completa sau partiala) a articulatiei, cu pierderea alinierii normale a oaselor. Poate aparea la umar, cot, genunchi, glezna sau la articulatiile mici ale mainii si piciorului. Se manifesta prin umflarea, deformarea zonei, prin pozitia anormala a membrului, dureri intense, care nu cedeaza in timp, prin imposibilitatea miscarilor, uneori insotite de amorteala si furnicaturi locale.

* Fracturile sunt rupturi (totale sau partiale) ale osului. Pot fi deschise (cu distrugerea structurilor de suprafata, astfel incat osul ajunge in afara pielii) sau inchise. Se manifesta prin durere vie, persistenta, care creste in timp, prin mobilitatea anormala a osului, lipsa transmiterii miscarilor in segmental fracturat, deformarea regiunii, scurtarea membrului, imposibilitatea folosirii acestuia (sau folosirea este dificila si dureroasa) si prin aparitia unor zgomote fine la mobilizarea acestuia. Este posibil sa nu se observe echimoze, vanatai pe piele, acestea putand aparea doar dupa cateva zile.

* Incidentele pe gheata pot duce si la traumatisme cranio- cerebrale si trebuie avut in vedere ca de multe ori gravitatea, urmarile acestora nu concorda cu severitatea fenomenului. Adica, este posibil ca lovituri aparent usoare sa aiba urmari importante. In unele situatii un astfel de traumatism este urmat de pierderea cunostintei, care poate dura de la cateva zeci de secunde la cateva minute.

Pierderea cunostintei este intr-adevar o manifestare semnificativa si care face obligatorie prezentarea la medic. Totusi, nu este singurul criteriu prin care se stabileste gravitatea unui traumatism cranian. Alte simptome pot aparea imediat dupa traumatism sau dupa o perioada (ore, zile ), pot persista cateva minute, cateva ore sau mai multe zile ori saptamani. Cele mai intalnite semne sunt: amnezie (privind imprejurarile accidentului), confuzie, ameteala, tulburari de mers, de coordonare sau echilibru, vorbire ingreunata sau balbaiala, vedere incetosata sau dubla, greata, varsaturi, dureri de cap, zgomote in urechi, letargie sau somnolenta.

Pot aparea si simptome mai grave ca: pierderi de sange sau lichid clar prin nas sau urechi, pupila dilatata sau pupile inegale, convulsii. In cazul copiilor, se poate observa plans incontrolabil, dezinteres fata de jucariile preferate, agitatie sau somnolenta, refuzul hranei. Unele persoane pot ramane cu manifestari care persista saptamani sau luni in sir ca tulburari de memorie, de concentrare sau gandire, tulburari de somn, modificari de comportament sau dispozitie (depresie, iritabilitate, agitatie, anxietate). Multe traumatisme cranio-cerebrale sunt usoare, persoana revenindu-si rapid. Daca nu a existat pierdere de cunostinta, daca simptomele au fost minime si au disparut la scurt timp, este posibil ca incidentul sa nu aiba urmari .

Daca insa a existat pierderea de cunostinta, daca simptomele sunt serioase si persistente sau se agraveaza treptat (durere de cap care se intensifica, varsaturi repetate, tulburari respiratorii, tulburari de vedere si auz, stare de confuzie, somnolenta din care nu poate fi trezit sau raspunde doar partial) este important ca accidentatul sa se prezinte la medic. Oricum consultul este imperativ in cazul copiilor. Medicul va face un examen neurologic si va indica teste imagistice (radiografie craniana, tomografie computerizata sau examen RMN) pentru stabilirea diagnosticului. In perioada urmatoare accidentului este important ca activitatea sa se reia treptat, cu prudenta, deoarece un alt traumatism cerebral care survine dupa primul, in perioada de recuperare, poate avea consecinte grave.