Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Februarie debutează în forţă în întreaga lume, cea de-a patra zi a lunii fiind dedicată luptei împotriva cancerului. Acestă boală este responsabilă de producerea a 12,7 milioane de noi cazuri de îmbolnăviri în fiecare an şi a 7,6 milioane de decese la nivel mondial. În Europa sunt diagnosticate 3,2 milioane de noi cazuri anual şi se înregistrează 1,2 milioane de decese.
În România există peste 400.000 de bolnavi de cancer, cu mai mult de 50.000 de noi cazuri descoperite anual, cele mai frecvente tumori fiind cele gastrice, pulmonare, de col uterin, de sân, colon şi rect, prostată, piele sau ale cavităţii bucale. Din păcate, în ciuda progreselor evidente privind tratamentul şi metodele de diagnostic, se aşteaptă ca numărul pacienţilor să crească în viitorul apropiat. Şi asta în condiţiile în care se consideră că 30%-40% din cancere ar putea fi prevenite, iar o treime din ele diagnosticate precoce, astfel încât să se bucure de şanse optime de vindecare. Există foarte multe lucruri pe care nu le cunoaştem încă despre cancer şi, din păcate, multe împotriva cărora nu putem face deocamdată nimic. Dar un stil de viaţă cât mai sănătos şi colaborarea apropiată cu medicul de familie sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi!
Într-adevăr, modul de alimentaţie, programarea orelor de odihnă şi sport, expunerea controlată la soare sau evitarea stresului sunt printre principalii factori ce pot preveni cancerul. Fumatul este responsabil de 90% din cancerele pulmonare, dar e implicat şi în o treime din alte cancere: oro-faringian, nazo-sinusal, de ficat, esofag, stomac, col uterin, colon, rinichi sau vezică urinară. O alimentaţie sănătoasă presupune evitarea băuturilor dulci, a alcoolului, a hranei procesate (cu adaos mare de zahăr, grăsimi şi aditivi alimentari şi cu un conţinut redus de fibre), consumul redus de carne roşie, incluzând însă în meniul zilnic fructe şi legume proaspete, cereale şi leguminoase. Folosirea suplimentelor alimentare şi a vitaminelor trebuie făcută numai cu acordul medicului. De asemenea, sunt indicate cel puţin o jumătate de oră de exerciţii fizice în fiecare zi şi şapte-opt ore de somn pe noapte.
Uneori, cancerul prezintă nişte simptome specifice, alarmante, care grăbesc prezentarea la medic: tuse persistentă, durere (toracică, abdominală, la nivelul capului sau oaselor), hemoragii (genitale, mai ales după menopauză – sau prezenţa de sânge în scaun, urină sau în expectoraţie), detectarea unor noduli sau formaţiuni, depistarea de leziuni (ulceraţii sau zone albe) în cavitatea bucală, tulburări de tranzit persistente sau existenţa unor aluniţe suspecte (care îşi măresc dimensiunile rapid, cu suprafaţă sau margini neregulate, de culoare neagră sau brună, cu zone hemoragice). Alteori, manifestările sunt vagi şi nespecifice: scădere marcată în greutate, paloare, oboseală inexplicabilă, febră prelungită, adenopatii cu diverse localizări (mărirea de volum a ganglionilor).
Din păcate, sunt cazuri în care cancerul nu are nici un fel de semne şi este descoperit întâmplător, cu ocazia unor investigaţii, ceea ce subliniază importanţa controalelor regulate la medic. Pentru unele cancere există metode eficiente de depistare precoce: mamografia – în cazul tumorilor de sân, examenul citologic Babeş-Papanicolau – în cancerul de col uterin, colonoscopia, recto-sigmoidoscopia şi testul pentru depistarea sângerărilor oculte în scaun în cancerul colo-rectal, tuşeul rectal şi determinarea PSA (Antigenul specific prostatic) în cancerul de prostată.
