x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Medicul de familie E vremea postului

E vremea postului

de Mirela Dădăcuş    |    03 Mar 2009   •   00:00

Fiecare persoană are propria concepţie în legătură cu postul. Pentru unii, acest termen are o semnificaţie spirituală, în timp ce pentru alţii reprezintă, pur şi simplu, un mod de disciplinare a corpului. Ambele abordări sunt corecte, pentru că beneficiile postului sunt atât spirituale, cât şi fizice. Dr Laurenţiu Luca, medic primar medicină generală, spune că postul e binevenit pentru persoanele sănătoase, reprezentând un mijloc ideal de prevenire a unor boli. Însă persoanele cu afecţiuni cronice – diabet zaharat, insuficienţă renală, boli cronice de stomac –, bătrânii şi femeile care alăptează au nevoie de avizul medicului înainte de a face acest pas, recomandă dr Luca. 



Detoxifiere
Beneficiile postului sunt multiple, indiferent dacă este vorba despre un post religios sau unul strict medical. Abstinenţa de la alimente bogate în zaharuri, grăsimi şi proteine animale, dar şi de la consumul de tutun sau băuturi alcoolice reprezintă o metodă sigură de a ne revigora organismul. Iar această perioadă este ideală pentru detoxifiere (procesul prin care eliminăm toxinele din tractul intestinal, din sânge, ficat şi rinichi, organe responsabile cu "curăţarea" naturală a corpului). Primăvara ne oferă din belşug fructe şi legume (în special cele cu frunze verzi –  salată, broccoli, spanac, untişor, ştevie, urzică, spanac etc.). Dr Luca spune că ficatul este organul care suferă cel mai mult din cauza aditivilor din alimente. La ora actuală, cel puţin 2.800 de substanţe sunt catalogate ca aditivi alimentari de Food and Drug Administration (FDA), agenţie americană responsabilă cu reglementarea alimentaţiei, a suplimentelor dietetice, medicamentelor şi cosmeticelor. Aditivii sunt folosiţi pentru a face alimentele mai atrăgătoare, mai gustoase şi pentru a le creşte perioada de valabilitate. Însă "otrăvuri" există şi în mediul înconjurător – gaze de eşapament, substanţe eliminate prin coşurile întreprinderilor industriale, pesticide şi chimicale folosite în agricultură. Potrivit EPA, Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA, în prezent există peste patru milioane de toxine care ne ameninţă sănătatea. Semnele de alarmă trase de un organism supraîncărcat cu toxine sunt următoarele: constipaţie, balonare, oboseală, creştere în greutate, pierderea memoriei, depresie şi transpiraţii excesive.

Varietate
Mâncarea de post nu trebuie să conţină pâine, cartofi şi fasole în exces, avertizează dr Laurenţiu Luca. Dieta de post trebuie să se bazeze pe fructe şi legume proaspete (bogate în vitamine şi minerale), pe seminţe şi nuci. Alte alimente recomandate: ciuperci, mazăre, soia (sursă de proteine vegetale), linte, praz, orez, cereale integrale, măsline, fructe uscate. Medicul ne recomandă mese scurte şi dese, cât mai variate, tocmai pentru a ne stăpâni senzaţia de foame. Pofta de mâncare dintre mese poate fi combătută cu apă, sucuri naturale sau ceaiuri din plante. Evitaţi ceaiurile concentrate sau cafeaua. Postul permite sistemului digestiv să ia o pauză, iar efectul unui stomac gol este tocmai eliminarea toxinelor din corp.

Iată cum ar trebui să arate un meniu de post: la micul dejun, cea mai importantă masă a zilei, putem alege salate de crudităţi sau de fructe, cereale integrale cu lapte din soia, salată cu măsline şi Tofu (brânză din soia) sau salată de vinete. Şi meniul pentru prânz trebuie să fie diversificat: supă de zarzavaturi (salată, ştevie, lobodă, roşii), supă cremă de ciuperci sau cu tăiţei, ciorbă de fasole sau de perişoare din soia, ardei umpluţi cu orez şi ciuperci, orez sârbesc, mâncare de dovlecei. Cina trebuie să fie uşoară: o salată de crudităţi, un fruct, o porţie de plăcintă de spanac sau un iaurt de post. La desert putem mânca tartă de fructe, cornuleţe cu rahat, clătite de post, nuci sau fructe uscate.

SEMNIFICAŢIE. Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare ţine şase săptămâni şi este cel mai lung şi mai restrictiv post din calendarul creştin ortodox. În această perioadă, creştinii vor evita să mănânce carne, untdelemn, ouă şi produse lactate şi să bea vin. Spre deosebire de Postul Crăciunului, Postul Mare are numai două dezlegări la peşte, la 25 martie (Buna Vestire) şi 12 aprilie (Floriile). Însă postul nu înseamnă numai curăţirea trupului, ci şi a sufletului. De aceea, în această perioadă sunt interzise nunţile, iar credincioşii trebuie să ţină acest post în rugăciuni, milostenie şi spovedanie, fără fapte şi gânduri rele.  

EFECTE.
Postul are numeroase efecte pozitive asupra fizicului şi psihicului. El favorizează eliminarea toxinelor, reglează tensiunea arterială, nivelul colesterolului şi al greutăţii corporale, întăreşte sistemul imunitar şi ajută digestia. Persoanele care ţin post au o memorie mai bună, se concentrează mai uşor şi, surprinzător, au mai multă energie decât cele care nu postesc. Pe de altă parte, psihologii susţin că postul reprezintă o terapie excelentă împotriva unor boli precum depresia. Cu toate acestea, înainte de a vă decide să ţineţi post consultaţi un medic, pentru a fi siguri că starea de sănătate vă permite să faceţi acest pas.

Sfatul medicului


Dr Laurenţiu Luca, medic primar medicină generală, spune că postul poate acoperi necesităţile nutriţionale ale organismului dacă avem o alimentaţie diversificată. Potrivit specialistului, dieta de post trebuie să conţină  fructe şi legume (bogate în enzime, vitamine şi minerale), proteine vegetale (din soia), lipide (seminţe), cereale (orez, porumb, secară), zarzavaturi de culoare verde închis (spanac, ştevie, broccoli) şi uleiuri vegetale. Alcoolul şi cafeaua vor fi înlocuite cu apă plată, ceaiuri, supe sau sucuri de fructe.

×
Subiecte în articol: fructe post postul beneficii