Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La temperaturi sub zero grade Celsius, măinile şi picioarele neprotejate coresÂpunzător sunt in pericol de degerături. Medicii clasifică degerăturile in funcţie de gravitatea lor, ca şi in cazul arsurilor.
La temperaturi sub zero grade Celsius, măinile şi picioarele neprotejate coresÂpunzător sunt in pericol de degerături. Medicii clasifică degerăturile in funcţie de gravitatea lor, ca şi in cazul arsurilor. Extremităţile inroşite, senzaţia de furnicături, de amorţeală şi de usturime sunt semnele degerăturilor uşoare, de gradul intăi. Expuse in continuare frigului, degerăturile se agravează: apar flictene (băşicuţe dureroase), semn al degerăturilor de gradul doi. Frigul puternic modifică apoi culoarea tegumentelor, care pe alocuri devin vineţii, necrozate. In cazurile cele mai grave, in degerături de gradul patru, extremităţile se necrozează in totalitate şi in profunzime, pănă la ţesuturile subcutanate. Măinile şi picioarele sunt cele mai afectate de degerături, dar in suferinţă pot fi şi nasul, urechile şi obrajii. Degerăturile uşoare, de gradul intăi, se pot trata acasă prin incălzirea zonei afectate cu un material gros şi uscat, prin masare uşoară, prin aplicaţii de comprese cu alcool şi prin administrarea de lichide călduţe (nu fierbinţi!). "Incălzirea trebuie să se facă treptat şi nu brusc. Extremităţile afectate de degerături nu trebuie băgate niciodată in apă fierbinte şi nici expuse la căldura puternică a caloriferelor sau sobelor", atrage atenţia doctorul Ovidiu Cismaru, directorul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti.
La spital
Pentru toate formele grave de degerături este nevoie de un ajutor de specialitate. Flictenele specifice degerăturilor de gradul doi nu trebuie sparte sau curăţate cu diferite soluţii, fiindcă există riscul de suprainfectare. Numai la spital se poate face o dezinfectare corectă şi o pansare zilnică, pănă la vindecare. Dacă extremităţile au fost afectate de necroze, victima trebuie transportată de urgenţă la spital. Singurele măsuri cu adevărat utile in asemenea cazuri sunt scoaterea victimei de sub acţiunea frigului şi incălzirea cu haine uscate şi călduroase pănă la sosirea ambulanţei. Dacă degetele de la picioare sunt necrozate, specialiştii nu recomandă deplasarea, fiindcă folosirea zonei degerate la mers poate agrava starea victimei.
CATEGORII DE RISC. Cei mai expuşi degerăturilor sunt muncitorii care lucrează in aer liber, soldaţii, dar şi schiorii, alpiniştii, salvamontiştii. Risc mare de a suferi degerături au şi persoanele cu o circulaţie periferică deficitară, copiii şi bătrănii, dar şi consumatorii de alcool.
PREVENIŢI! Cizmele sau ghetele din piele, mai largi, care nu jenează circulaţia, cu talpă groasă sunt cea mai bună opţiune pentru zilele geroase. Pentru protecţia măinilor, recomandate sunt mănuşile imblănite sau cele din material termorezistent, in detrimentul celor subţiri, din material textil. Iarna, specialiştii ne sfătuiesc să avem o aliÂmentaţie bogată in calorii şi să bem o cantitate corespunzătoare de lichide.
