x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hipertensiunea arterială secundară

0
Autor: Dr Dana Tinică 06 Apr 2010 - 00:00
Hipertensiunea arterială secundară /Thinkstock
Silenţioasă, răspândită, fatală... Hipertensiunea arterială rămâne una dintre cele mai periculoase maladii ale secolului, prin amploarea, evoluţia şi complicaţiile sale, în ciuda progreselor terapeutice şi, mai ales, a simplităţii extreme a modalităţii de depistare, printr-o banală măsurare.

 Complicaţiile sale, în special cele cardiovasculare, au dus practic la redefinirea termenului în ultimul deceniu: dacă în trecut o valoare tensională de 140 mm Hg era apreciată ca normală, în prezent, tensiunea arterială normală este de 120/80 mm Hg, valorile ideale fiind considerate chiar mai mici, la 115/75 mm Hg. Valorile 120-139 /80-89 mm Hg sunt înscrise la stadiul de prehipertensiune, iar de la 140/90 mm Hg începe hipertensiunea arterială, cu diferitele sale stadii.

S-a constatat că o treime dintre adulţii între 35 şi 64 de ani şi jumătate dintre cei peste 65 de ani, care au prehipertensiune, vor dezvolta hipertensiune arterială în următorii patru-cinci ani. Este adevărat că în acest fel numărul celor consideraţi hipertensivi a crescut, dar, cu toate acestea, clasificarea nu este doar formală. Persoanele cu prehipertensiune au un risc de două ori mai mare să dezvolte boli cardiovasculare (în special, teribilul infarct miocardic sau accidentul vascular cerebral) decât cele cu tensiunea arterială normală.

O dată ce tensiunea arterială depăşeşte 140/90 mm Hg, pericolul devine de patru ori mai mare. În imensa majoritate a îmbolnăvirilor este vorba despre o hipertensiune arterială esenţială, maladie în care, în ciuda cercetărilor, nu s-a putut demonstra o cauză evidentă, fiind incriminaţi factori genetici sau legaţi de modul de viaţă (dietă, activitate fizică, stres, obezitate etc.). Totuşi, în 5%-10% dintre cazurile de hipertensiune arterială (şi aproape 50% dintre cazurile descoperite sub vârsta de 40 de ani), etiologia este evidentă şi cel mai frecvent de sorginte renală, endocrină sau cardiovasculară. Este aşa-zisa hipertensiune arterială secundară.


BOLILE RINICHIULUI
Maladiile renale aduc cea mai mare cazuistică de hipertensiune arterială secundară. Creşterea tensiunii se produce, în esenţă, prin două mecanisme (uneori acestea fiind asociate): distrugerea nefronilor (unităţile funcţionale de filtrare ale rinichilor), cu diminuarea capacităţii funcţionale a acestora, urmată de retenţie de apă şi sodiu şi scăderea presiunii în arteriole, cu reducerea irigării rinichiului. În această situaţie, rinichiul reacţionează prin producerea unei substanţe numite renină, ce consecutiv determină eliberarea unor compuşi cu efect vasopresor, cel mai activ fiind angiotensina II.

Numeroase maladii renale se pot manifesta cu hipertensiune: nefropatiile glomerulare (produse prin inflamaţia glomerulului, formaţiune care realizează filtrarea renală, afecţiuni traduse, în principal, prin edeme şi hematurie), pielonefrita cronică (infecţie renală cro­nică, ducând la febră, greţuri, vărsături, dureri lombare), nefropatia diabetică, rinichi polichistic sau rinichi mic congenital, tuberculoză renală, tumori sau calculi renali etc.

Cele mai frecvente îmbolnăviri sunt însă cele generate de stenoza renală (o îngustare a arterei care irigă rinichiul) şi care poate reprezenta 1%-2% din totalul cazurilor de hipertensiune arterială. De obicei, e vorba despre un proces de ateroscleroză. Dar stenoza mai poate rezulta şi printr-o îngroşare a peretelui, cauzată de proliferarea ţesutului fibromuscular, situaţie întâlnită mai des la femeile sub 50 de ani. De obicei, este o stenoză unilaterală, dar în 25% dintre cazuri poate fi şi bilate­rală. În aceste circumstanţe, există leziuni de ateroscleroză şi pe aortă sau arterele membrelor inferioare (leziuni mai uşor de evidenţiat prin investigaţii paraclinice şi cu o simptomatologie mai clară). S-a constatat că 15%-25% dintre cei care au arteriopatie cronică obstructivă periferică prezintă concomitent şi stenoza arterei renale.


BOLILE ENDOCRINE

Maladiile endocrine se pot însoţi şi ele de hipertensiune arterială. Este vorba în primul rând despre afectarea glandei suprarenale, situate deasupra rinichiului. Aldosteronul este un hormon produs de aceasta, care stimulează absorbţia de sodiu şi apă şi eliminarea urinară de potasiu. În cazurile de hipera­ldosteronism, produse fie prin îngroşarea difuză a ţesutului glandular, fie prin existenţa unor formaţiuni tumorale, se produce hipertensiune arterială, cu creşterea sodiului şi scăderea potasiului în sânge. Sindromul Cushing este cauzat de o creştere a producţiei de cortizol (un alt hormon suprarenal) fie printr-o afectare la nivel glandular, fie printr-o tumoare hipofizară, ce stimulează producţia suprarenală, sau printr-o corticoterapie inadecvată.

În fine, feocromocitomul este o tumoare care secretă catecolamine (adrenalină şi noradrenalină), hormoni care au rol vasopresor, generând crize hipertensive pe un fond tensional normal sau crescut permanent. Afecţiunile tiroidiene, atât hipertiroidismul, cât şi hipotiroidismul, se însoţesc de hipertensiune. În hipertiroidism, este vorba despre stimularea activităţii cardiace, iar în hipotiroidism, probabil, de o scădere a eliberării de substanţe vasodilatatoare, pe fondul încetinirii globale a meta­bolismului. În hiperparatiroidism se produce o creştere a sintezei de parathormon, hormon cu rol în metabolismul fosfo-calcic, şi creşterea nivelului calcemiei.


ÎNGUSTAREA ARTEREI AORTE
Coarctaţia de aortă este o afecţiune determinată de îngustarea (de cele mai multe ori congenitală) a arterei aorte în partea sa superioară, tradusă prin creşterea tensiunii arteriale cu precădere în jumătatea superioară a corpului (braţe). În fine, unele medicamente - antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive, imunosupresoare sau decongestive - pot avea ca efect advers creşterea tensiunii arteriale.

Acest fenomen se întâlneşte şi la 5% dintre femeile care recurg pentru o perioadă mai lungă la contraceptive orale (în special cele cu vârsta peste 35 de ani, care folosesc aceste medicamente de peste cinci ani, care sunt obeze). Reacţia este mai rar întâlnită la femeile care iau contraceptive cu doze mici de estrogeni. Tensiunea arterială revine la normal după încetarea folosirii contraceptivelor, dar nu imediat, ci după mai multe săptămâni, uneori chiar câteva luni.

Apneea în timpul somnului (pauze respiratorii de 10-30 de secunde, produse de mai multe ori în timpul somnului), care apare la obezi sau persoane cu diferite obstrucţii la nivelul căilor aeriene, se poate însoţi de hipertensiune, probabil pentru că lipsa oxigenului alterează structura peretelui arterial sau produce modificări hormonale şi nervoase.


SIMPTOME
Simptomele hipertensiunii arteriale sunt extrem de vagi şi apar, de obicei, în fazele avansate de boală: cefalee, ameţeală, epistaxis (hemoragii nazale). În cazurile în care au fost depistate creşterile presionale, se suspicionează o hipertensiune arterială secundară dacă este vorba despre ascensiuni tensio­nale apărute brusc, cu valori tensionale mari, de obicei, atât sistolice, cât şi diastolice (ambele valori care descriu tensiunea arterială sunt mărite), frecvent peste 180/110 mm Hg.

Boala apare fie la o persoană tânără, cu vârsta până la 20 de ani, fie la o persoană de peste 50 de ani, care de multe ori nu au antecedente familiale de hipertensiune. Alteori, este vorba despre o hipertensiune care nu cedează la tratamente. Simptomele care însoţesc afecţiunea respectivă sunt, de asemenea, sugestive. Astfel, în sindromul Cushing apar: creştere în greutate, cu dezvoltarea ţesutului adipos mai ales la nivelul feţei, gâtului, toraco-abdominal, în timp ce membrele rămân subţiri, apariţia de striuri (vergeturi) roşii-violacee pe şolduri, fese, coapse, sâni, braţe, accentuarea pilozităţii şi tulburări menstruale. În hiperaldosteronism, apar astenie musculară, para­lizii tranzitorii, crampe musculare, furnicături ale membrelor, uneori poliurie şi polidipsie (sete exagerată).

În feocromocitom se produc brusc crize de hipertensiune arterială, cu tahicardie, palpitaţii, transpiraţii, cefalee, anxietate, între crize, tensiunea putând fi normală sau permanent crescută. Hiperparatiroidismul se manifestă cu: depresie, iritabilitate, greţuri, vărsături, dureri osoase, calculi urinari etc. În coarctaţia de aortă apar cefalee, dispnee, slăbiciune musculară, diminuarea pulsului la nivelul membrelor inferioare, care devin reci şi palide precum şi crampe musculare, uneori braţul stâng fiind mai puţin dezvoltat decât dreptul.


DIAGNOSTIC. Pentru precizarea diagnosticului de hiper­ten­siune arterială secundară sunt necesare complexe analize sang­vine şi urinare, pentru aprecierea funcţiei renale, dozări de electroliţi, hormoni, investigaţii ima­gistice (ecografie abdominală, pielografie, rezonanţă magnetică sau tomografie computerizată, angiografie, arteriografie renală, radiografie toracică etc.).


TERAPII. Tratamentul medical sau chirurgical este specific cauzei generatoare. La acesta se adaugă şi tratamentul antihipertensiv cu diuretice, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, blocanţi ai canalelor de calciu sau blocante ai receptorilor de angiotensină, precum şi o dietă şi un stil de viaţă adecvat.


RISCURI.Termenul de hipertensiune arterială ,,secundară" nu o face mai puţin periculoasă sau mai simplu de tratat, ci se referă strict la circumstanţele patolo­gice generatoare. Hipertensiunea arterială secundară prezintă aceleaşi riscuri şi complicaţii ca şi hipertensiunea arterială esenţială.
Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Care e secretul unui zâmbet de VIP

Care e secretul unui zâmbet de VIP
Ai remarcat, desigur, zâmbetul vedetelor de cinema şi al starurilor muzicale. Surâsul strălucitor nu este doar apanajul oamenilor de succes. Se datorează unei inovaţii tehnologice de care poate...

Tot ce trebuie să știi despre tratamentul de îndreptare a dinților cu ajutorul aparatului dentar invizibil invisalign®

Tot ce trebuie să știi despre tratamentul de îndreptare a dinților cu ajutorul aparatului dentar invizibil invisalign®
Atunci când vine vorba despre a obține un zâmbet impecabil prin îndreptarea dinților, tot mai mulți pacienți sunt interesați de aparate dentare estetice, aproape insesizabile de către cei din...

Atenție părinți ! Ce trebuie să știți despre dulciuri

Atenție părinți ! Ce trebuie să știți despre dulciuri
Dulciurile pentru copii trebuie să aibă etichete care să conțină detalii despre produs în limba română, transmite Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). "Atenţionez părinţii care...

Servicii de psihoterapie, vândute cu metode pentru detergenți 

Servicii de psihoterapie, vândute cu metode pentru detergenți 
Una dintre profesiile privilegiate, în actuala criză mondială, provocată de pandemie, este cea de psiholog. După ce s-a vorbit intens despre nevoia de a apela la serviciile unor psihologi, în lockdown și după...

Explicațiile psihologului: Putem face totul singuri, însă nu de unii singuri

Explicațiile psihologului: Putem face totul singuri, însă nu de unii singuri
Observăm tot mai mult nevoia aparentă de a ne îndepărta unii de ceilalți. Ba chiar suntem încurajați de modul în care ne expune societatea ideea că fiecare trage pentru sine, că totul trebuie să îl faci singu...

Legumele şi fructele cu fibre nedigerabile reglează digestia

Legumele şi fructele cu fibre nedigerabile reglează digestia
Constipaţia este una dintre cele mai răspândite stări inconfortabile din viaţa omului modern. Regimul alimentar cu prea multă hrană prelucrată, sedentarismul, dezordinea în programul de mers la toaletă conduc...

10 motive pentru care ne este mereu foame

10 motive pentru care ne este mereu foame
Galerie Foto Un apetit care te face să mănânci mai mult decât foloseşte organismul duce inevitabil la îngrăşare. Ce se ascunde în spatele unui apetit exagerat? Medicamentele? Stresul? Tiroida? Pot fi unul sau mai multe...

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile
AstraZeneca și Universitatea Oxford au anunțat că există o eroare de fabricație a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de acestea. Problema a apărut în urmă cu câteva zile, după ce producătorii au publicat...

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare
Imaginile avansate obținute cu ajutorul tomografie computerizate au arătat că persoanele care gătesc folosind combustibil din biomasă pot dezvolta probleme pulmonare de la concentrația periculoasă de...

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei
Depresia este o tulburare de dispoziție/stare foarte des întâlnită, din păcate.  Provoacă simptome severe care afectează modul în care te simți, gândești și gestionezi activitățile tale zilnice, iar...

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2
Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 sunt mai protejate cu 34,3% de simptomele grave dacă desfășoară activități fizice, arată un studiu din Brazilia al Fundaţiei pentru Cercetare,...

Boala care te rătăceşte în propriul apartament

Boala care te rătăceşte în propriul apartament
Peste ultima parte a vieţii pluteşte ca un blestem boala Alzheimer, boala uitării, a confuziei în mintea omului. În creierul celor bolnavi de această maladie îngrozitoare se dereglează procesele biochimice, iar...

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a Statelor Unite a emis o autorizație pentru utilizarea de urgență (EUA) a primului test de detectare a infecției cu COVID-19 care poate fi...

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca
Compania britanică AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford au dezvoltat un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 a cărui eficiență este de 70%, transmite AFP. Studiile clinice intermediare au...

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%
Compania americană de medicamente Pfizer anunță că rezultatele intermediare arată că vaccinul împotriva COVID-19 este eficient în proporție de 95% și protejează îndeosebi vârstnice, care au riscul...
Serviciul de email marketing furnizat de