Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grosimea gheţurilor arctice permanente a scăzut mult între 2004 şi 2008, conform unor noi măsurători realizate de un satelit al NASA şi prezentate marţi, 7 iulie. Ele confirmă modificarea rapidă a calotei glaciare ca efect al încălzirii climei, informează cotidianul francez Les Echos.
Observaţiile arată că volumul gheţurilor numite "de prim an", care se formează din nou după topirea din timpul verii arctice, este de acum, pentru prima dată de la efectuarea acestor măsurători, mai important decât gheţurile permanente sau multianuale, subliniază Ron Kwok, cercetător la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din cadrul NASA, principalul autor al acestui studiu.
Între 2004 şi 2008, suprafaţa gheţurilor multianuale s-a redus cu 1,54 milioane de km2 (de trei ori suprafaţa Franţei). În această perioadă, contribuţia celor două tipuri de gheţuri la volumul total al calotei glaciare s-a inversat. În 2003, 62% din volumul gheţurilor arctice era format din gheţuri multianuale şi 38%, din gheţuri de "prim an". În 2008, 68% din aceste gheţuri erau de "prim an" şi 32%, multianuale.
"Chiar şi în anii în care suprafaţa gheţurilor oceanice este stabilă sau se extinde uşor, grosimea şi volumul calotei glaciare continuă să scadă", adaugă Ron Kwok. Astfel, stratul de gheaţă arctic a scăzut cu 17 cm pe an din 2004 până în 2008 sau cu 68 cm în total în cursul ultimelor patru ierni, conform măsurătorilor efectuate cu ajutorul satelitului ICEsat. Întinderea totală a gheţurilor mai vechi, numite "multianuale" sau care au rezistat mai multe veri, s-a redus cu 42%, potrivit acestei cercetări, prima care a furnizat date despre grosimea şi volumul gheţurilor care acoperă întreaga Arctică. Până acum, cercetătorii foloseau măsurători realizate din loc în loc pentru a determina suprafaţa şi grosimea stratului de gheaţă din Oceanul Arctic.
În ultimii ani, volumul gheţurilor care se formează din nou iarna n-a înlocuit în întregime pierderile cauzate de topirea din timpul verii, rezultatul fiind creşterea volumului de apă. Aceste ape, mai calde, încălzesc oceanul în ansamblul său, ceea ce produce iar topirea gheţii, explică studiul publicat în Journal of Geophysical Research-Oceans, la 7 iulie. Autorii studiului pun schimbările apărute în grosimea şi volumul gheţurilor arctice pe seama încălzirii climei şi a anomaliilor constatate în circulaţia gheţarilor oceanici.
Încălzirea climei afectează modul de viaţa al groenlandezilor. Din barca sa, care alunecă pe apă în fiordul Nuuk, capitala Groenlandei, un pescar observă de ani buni, cu amărăciune, efectele încălzirii climei, de două ori mai rapidă în Arctica decât în restul lumii. Îi este greu să pescuiască iarna pentru că banchiza a dispărut aproape în fiord, făcând loc unei mări acoperite cu polei, pe care ambarcaţiunile mici, ca a sa, nu pot naviga. Pe apele acoperite cu gheaţă, pescuitul pe lângă coastă este foarte dificil. Acum pescarul trebuie să se mulţumească să vâneze păsări, uneori şi foci, în aşteptarea verii. La Ilulissat, la peste 200 km nord de cercul polar, Emil Osterman povesteşte în ziarul Sermitsiaq cum "în 1968, pe când avea 13 ani, mergea la pescuit în decembrie în fiord, unde gheaţa avea o grosime de mai mulţi metri". Astăzi, după mai bine de 40 de ani, banchiza nu are, în aceaşi loc şi în aceeaşi perioadă, "mai mult de 30 cm".
Preşedintele Asociaţiei Pescarilor şi Vânătorilor din Nuuk, Leif Fontaine, spune că "Atunci cînd apa se încălzeşte, creveţii - aurul roz al Groenlandei, principalul produs de export din domeniul pescuitului, cel mai important sector de activitate - se răresc şi emigrează spre nord".
"Topirea gheţurilor îi îngrijorează mai ales pe locuitorii satelor izolate din nord şi est, care n-au decât sănii pentru vânat, pescuit şi supravieţuire". Unii vânători n-au ce să le dea de mâncare la câini din cauză că nu pot face rost de foci sau peşti. Şi urşii polari, care se deplasează pe banchize, găsesc tot mai greu hrană şi se apropie tot mai mult de sate pentru a căuta mâncare.
Directorul Centrului de Cercetări Arctice din Nuuk, profesorul Soeren Rysgaard, nu se îndoieşte de efectele schimbărilor climatice, "care sunt vizibile în Arctica". Pescarii, care scot în plasele lor tot mai puţin peşte sau care nu mai pot pescui în unele locuri din cauza banchizei prea subţiri, sunt primii care suferă, constată el. Dar Josef Motzfeldt, preşedintele parlamentului local, este de părere că încălzirea "are şi o parte bună", făcând să crească numărul turiştilor care vin să vadă efectele sale asupra gheţurilor şi să determine apariţia unor specii, cum ar fi aricii de mare şi calamarii. Mai favorizează şi cultivarea legumelor în sudul Groenlandei, care nu şi-a meritat niciodată mai mult numele de "ţară verde".
"Copacii cresc şi cultivăm în câmp cartofi, salată, morcovi, varză" pentru piaţa locală, arată Anders Iversen, administratorul unei pepiniere din sud. "Dacă încălzirea ar continua, am putea cultiva mai multe legume în cursul unui anotimp cald mai lung", spune el.
Entuziasmul agricultorilor din extremitatea sudică a Groenlandei ar putea fi confirmat de noi date asupra încălzirii în nordul extrem. Arctic Sunrise, nava organizaţiei ecologiste Greenpeace, a început o expediţie cu scopul de a verifica starea gheţarului Peterman, pe cale de a se disloca, semn pentru Greenpeace că încălzirea nu mai este "teoretică, ci o crudă realitate", se încheie articolul din cotidianul francez Les Echos.
