Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fără a idealiza sau minimaliza raportul cu doctorul său, pacientul are nevoie ca acesta să îl privească cu interes şi cordialitate, să păstreze faţă de el o neutralitate binevoitoare şi să procedeze cu profesionalism, corectitudine şi tact, păstrând echilibrul între interesul pentru bolnav ca persoană şi cel pur ştiinţific, medical.
Fără a idealiza sau minimaliza raportul cu doctorul său, pacientul are nevoie ca acesta să îl privească cu interes şi cordialitate, să păstreze faţă de el o neutralitate binevoitoare şi să procedeze cu profesionalism, corectitudine şi tact, păstrând echilibrul între interesul pentru bolnav ca persoană şi cel pur ştiinţific, medical. Medicul la rândul lui îşi doreşte un pacient care să i se adreseze cu încredere, să fie cooperant şi atent, să accepte particularităţile actului medical, care este greu cuantificabil, bazându-se în mare măsură, în afara datelor obiective aduse de examenele clinice şi paraclinice, pe experienţa şi raţionamentul medicului şi care din păcate este limitat de progresul ştiinţei medicale în general.
Relaţie inegală, paradoxală
Oricum am privi-o însă, relaţia medic-pacient este inegală şi oarecum paradoxală pentru că, deşi pare controlată de medic, în realitate pacientul este cel care îşi alege medicul – şi niciodată invers – şi îşi asumă importante decizii ulterioare: de a accepta diagnosticul acestuia, de a urma tratamentul ce i-a fost prescris, de a reveni la control şi de a face schimbările impuse de boală în viaţa sa, iar toate acestea măresc responsabilitatea medicului, ale cărui personalitate, har şi devotament pentru binele bolnavului transcend actul medical în sine, impunându-se pacientului. Să luăm acum cazul concret al programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, ce include analizele de bază, care se pot face gratuit şi sunt un instrument esenţial pentru medic. Deşi considerate indispensabile pentru calitatea actului medical, deşi s-au făcut eforturi ca ele să se facă în mod organizat şi civilizat, s-a constatat că, după un start bun, prezentatarea pacienţilor la laboratoarele de analize medicale a scăzut. Fireşte că se pot lua în considerare factori subiectivi, cum ar fi condiţiile atmosferice nefavorabile sau, desigur, febra sărbătorilor de iarnă. Totuşi, nu ne putem opri a ne întreba cât anume este vina medicului, care nu a insistat suficient asupra importanţei informaţiilor ce se obţin prin aceste analize, şi cât este indolenţa pacienţilor înşişi, care nu îşi preţuiesc îndeajuns propria sănătate.
EVALUAREA SĂNĂTĂŢII. Rămâne deschisă o altă problemă şi anume dacă este corect şi suficient să lăsăm rezolvarea acestei situaţii doar pe seama medicului şi nu ar trebui, măcar pentru cei tineri şi foarte tineri – elevi, studenţi – să punem un mai mare accent pe educaţia sanitară, ce trebuie începută cât mai devreme în şcoli şi făcută cât mai susţinut şi serios. Întârziaţilor le spun însă că în anumite ţări neprezentarea la controalele periodice şi nerespectarea cerinţelor medicale duc la corecţii serioase, care pot merge până la revocarea sau modificarea asigurării medicale.
Citește pe Antena3.ro
