Obezitatea vine de la părinţi

Oamenii sunt programaţi genetic să mănânce în exces şi să devină supraponderali şi obezi. Demonstrează această teorie un număr tot mai mare de studii genetice realizate de renumite centre de cercetare. Recent, cercetătorii Universităţii Michigan, din SUA, au anunţat descoperirea a şase mutaţii genetice ce predispun la îngrăşare.

Studiul lor, publicat în revista Nature Genetics, susţine că mai multe variaţii genetice influenţează creierul, care la rândul lui controlează apetitul şi reglează balanţa energetică între caloriile arse şi cele stocate. Genele asociate creşterii în greutate sunt active la nivelul creierului. "Cinci dintre cele şase gene descoperite de noi au un impact major asupra funcţionării creierului, iar acest lucru sugerează că oamenii ar putea fi pur şi simplu programaţi să mănânce în exces", a declarat doctorul Cristen Willer, coordonatorul studiului.

Genele şi apetitul
Rolul jucat de variaţiile genetice în predispoziţia individuală pentru obezitate este demonstrat şi de un alt studiu, realizat de data aceasta de cercetătorii francezi şi publicat de asemenea în revista medicală Nature Genetics. Medicii Philippe Froguel şi David Meyre, coordonatorii acestui studiu, au identificat trei noi gene asociate supraponderabilităţii şi obezităţii în rândul populaţiei europene. Genele MAF, PTER şi NPC1 controlează comportamentul alimentar încă din copilărie. O altă genă, PRL, este asociată obezităţii la vârsta adultă. Această genă influenţează producţia de prolactină, un hormon ce reglează apetitul. Se ştie deja că alte două gene, numite FTO şi MC4R, influenţează apetitul şi predispun la îngrăşare, acţionând printr-un mecanism similar celor trei gene descoperite de francezi.

Tratamente mai eficiente
Există, prin urmare, o multitudine de gene care ne influenţează pofta de mâncare şi silueta, iar specialiştii geneticieni şi-au exprimat convingerea că acestea nu sunt singurele gene implicate în apariţia obezităţii. Identificarea lor este doar o chestiune de timp. Studiile publicate până acum ne dau speranţe că riscul de obezitate severă va putea fi identificat încă din copilărie, iar tratamentele împotriva obezităţii vor fi mai eficiente.

STATISTICĂ. În 2015, în lume vor exista 2,3 miliarde de adulţi supraponderali şi peste 700 de milioane de persoane obeze, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cifrele ar putea fi mai mari, dacă adăugăm şi copiii, incidenţa obezităţii la vârste mici fiind în creştere.