Radiaţiile solare

Vara asta ne pârjolim, ne radiem... Din înaltul cerului senin ne pândesc radiaţiile ultraviolete. Prin aer îşi fac de cap indicele de umiditate şi gradele Celsius, care se zbat să atingă cifra fierbinte de 40. Pe scurt: pielea noastră este în pericol de cancer din cauza radiaţiilor! Mesajul: trăiţi o vară inteligentă!

Aproape toată Europa este la discreţia radiaţiilor solare, care ating valori periculoase în sezonul estival. Specialiştii spun că în ţările mediteraneene riscul este mai mare. Asta înseamnă măsuri speciale dacă plecaţi în concediu în Grecia, sudul Italiei, sudul Franţei, Spania...

Iată însă că, recent, autorităţile ungare avertizau că indicele radiaţiei ultraviolete a depăşit valoarea 9, pe o scală de la 1 la 11. Oficiul de Meteorologie din Ungaria a emis o alertă în care anunţau că se aşteaptă la un nivel al radiaţiilor de până la 7,6 în toată ţara. De asemenea, în Polonia şi în Austria, gradul de emisii ultraviolete a atins în ultima perioadă valori periculoase.

Pe fluxul agenţiilor, recent, o ştire-avertisment: "România este situată la limită în ceea ce priveşte valorile utravioletelor. Pe litoralul românesc şi pe cel bulgăresc, nivelul radiaţiilor solare este foarte ridicat. La Constanţa şi la Mangalia, indicele de radiaţie ultravioletă a depăşit pragul de 8 unităţi, nivel periculos pentru sănătatea umană."

Ion Sandu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) ne liniştea că nu avem motive de îngrijorare. "Atunci când indicele de radiaţie ultravioletă va depăşi nivelul 10, vor fi luate măsuri suplimentare", a declarat directorul ANM. Totuşi, indicele de radiaţie ultravioletă pendulează între 8 şi 10 unităţi, periculos de mult pentru sănătatea populaţiei.

CE SUNT RADIAŢIILE SOLARE
Potrivit unui studiu, aparţinând dr Doru Florian Selagea, rezident, şi dr Silviu Bădoiu, chirurg plastician specialist în arsuri, "din punct de vedere al cantităţii şi tipului de energie transmise, radiaţia solară care ajunge pe Pământ este compusă din spectrul invizibil sau 3% ultraviolete (UV), 55% - infraroşii şi 42% - lumină vizibilă".

Din spectrul invizibil al radiaţiilor solare fac parte cunoscutele unde ultraviolete, sau UV, divizate în:
* UVC - cu lungimi de undă cuprinse între 190 şi 290 nm
* UVB - intermediare, 290-320 nm
* UVA - între 320 şi 380 nm.

CE ESTE INDICELE RADIAŢIEI ULTRAVIOLETE
Lămuririle sunt oferite pe site-ul ANM. Indicele radiaţiei ultraviolete (indicele UV) este o estimare internaţională a nivelului radiaţiei ultraviolete la suprafaţa Pământului. Se calculează cu scopul de a ajuta populaţia să se protejeze de radiaţiile ultraviolete în condiţiile în care cerul este senin.

Valoarea indicelui UV în condiţii de cer senin este estimată în funcţie de concentraţia stratului de ozon, localizarea geografică, poziţia Soarelui... Din acest motiv, indicele UV poate avea valori diferite în zile diferite, în aceeaşi localitate, sau în aceeaşi zi, în localităţi diferite.

La determinarea lui se ţine cont de lungimile de undă ale radiaţiei ultraviolete care sunt cele mai periculoase pentru pielea umană (100nm - 400nm). Indicele UV indică relativ gradul de risc prin expunerea la radiaţia ultravioletă (UV). Scara indicelui este de la 0 la 11+. Cu cât este mai mare valoarea indicelui, cu atât este mai puternic potenţialul pentru deteriorarea pielii şi a ochilor.

CONSECINŢE
Potrivit specialiştilor, radiaţiile UVB cauzează arsuri solare, iar radiaţiile UVA pot duce la îmbătrânirea prematură a pielii şi la dereglări ale sistemului imunitar uman. Ambele tipuri de radiaţii cresc riscul apariţiei cancerului de piele. Consecinţele depăşirii indicelui UV fac obiectul unor măsuri speciale la nivelul Comisiei Europene pentru Sănătate.

Astfel, Comisarul pentru sănătate, Androulla Vassiliou, declara: "Toţi cetăţenii, tineri şi în vârstă, trebuie să fie bine informaţi în legătură cu seria de măsuri care contribuie la protecţia împotriva radiaţiilor UV
atunci când se bucură de soare. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană monitorizează expunerea la radiaţiile ultraviolete în Uniunea Europeană şi efectele sale asupra incidenţei cancerului de piele, precum şi dezvoltarea unor strategii relevante de prevenire şi de reducere a riscurilor în cadrul Programului de sănătate."

Arsurile apar mai întâi pe umeri şi nas. Frecvent sunt însoţite de febră, ameţeli, frisoane, dureri de cap, greaţă, vomă şi în cazuri grave chiar leşin. Arsurile profunde sporesc riscul infectării cu virusuri, bacterii etc.

 

Cei mai sensibili la radiaţiile solare sunt copiii până la vârsta de 15 ani, persoanele în vârstă, precum şi cele care suferă de boli cardiovasculare, în special cei cu hipertensiune. Bebeluşii categoric nu trebuie expuşi la razele solare.

MANIFESTĂRI CUTANATE
Pielea are (de jos în sus) trei straturi: hipoderm, derm şi epiderm. UVB atacă epidermul, stratul în care sunt celule care determină cancerul. UVA ajunge până la derm, alterând colagenul, care asigură elasticitatea pielii şi grăbind astfel procesul de îmbătrânire a acesteia.
Prof. dr Olga Simionescu precizează că sunt trei tipuri de îmbătrânire cutanată: intrinsecă sau cronologică, de care nu scapă nimeni o dată cu înaintarea în vârstă; extrinsecă, proces indus de factori de mediu, în special de ultraviolete; hormonală, care nu este acceptată unanim.

Soarele provoacă trei tipuri de manifestări la nivel cutanat: acute, cronice şi dermatoze fotoagravante. Insolaţia şi arsurile solare sunt manifestări acute, produse de UVB, recunoscute prin înroşirea tegumentului, febră, frisoane, stare generală alterată. Tratamentul constă în hidratare, cel mult două comprimate de aspirină pe zi şi evitarea expunerii la soare. În categoria manifestărilor cronice intră îmbătrânirea pielii provocată de ultraviolete, transformarea dimensiunilor aluniţelor. Soarele mai poate agrava unele boli care apar prin mecanisme proprii (dermatoze fotoagravante), cum sunt: lupusul eritematos, dermatomiozita, acneea estivală sau orice infecţie a pielii.

Pentru a evita arsurile solare care fragilizează epidermul este necesară expunerea progresivă la soare. Astfel, pielea are timpul necesar să producă melanină, care este un pigment cu rol protector. Dacă vom "arde" etapele de expunere treptată la soare şi ne vom lăsa pielea să se pârjolească din prima, evident, riscăm deshidratarea, precum şi o serie de afecţiuni grave, ce pot avea consecinţe serioase asupra sănătăţii.

ATENŢIE PĂRINŢI!
"Problema soarelui se referă la expuneri prelungite şi neprotejate, dintre care cele mai importante se înregistrează în primii 10-15 ani ai vieţii noastre, respectiv capitalul de soare înmagazinat în celulele din piele. Nu cred că o persoană, după vârsta de 20-25 ani, mai face aceste greşeli de a se expune prelungit şi neprotejat la soare. De obicei, riscul major al expunerii la soare este în prima perioadă a vieţii şi acesta este un mesaj foarte important pentru mame, care trebuie să-şi supravegheze copiii care se joacă pe plajă vara, fără hăinuţe protectoare sau agent ecran. Trebuie să reţinem că micuţii nu sunt încă pregătiţi să se autoprotejeze corect impotriva unei expuneri excesive la radiaţiile ultraviolete. Ceea ce reprezintă un risc potenţial", avertiza prof. dr Alessandro Testori, şeful Departamentului Melanom din cadrul Institutului European al Cancerului, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional cu ocazia Conferinţei internaţionale consacrate melanomului, de la Bucureşti.

 

Sfatul medicului
Persoanele blonde sunt cele mai sensibile la atacurile soarelui asupra pielii. Dar printre persoanele care pot face cancer de piele sunt şi cele care prezintă risc genetic, adică au avut rude cu cancer, sau au un număr mare de aluniţe. Depistarea unor probleme de piele se poate face prin simpla observaţie. Asimetria unei aluniţe, marginea neregulată, prezenţa multor culori, creşterea în dimenisiune sunt elemente care semnalează că persoana respectivă are probleme de piele", spune prof. dr Simionescu. 

Specialistul nostru atrage atenţia asupra creşterii frecvenţei cancerului de piele din cauza expunerii neprotejate la soare. Melanomul este o formă de cancer cutanat care îşi are originea în celulele producătoare de pigment, denumite melanocite. Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat şi invadează în mod agresiv ţesuturile din jur. Profesor doctor Olga Simionescu spune că "nu există cancer mai agresiv ca melanomul".