Vacanţă cu final neaşteptat

Plimbările cu skijetul, cu scuterul sau cu ATV-ul transformă o vacanţă relaxantă într-o adevărată aventură plină de adrenalină. Din păcate, asemenea distracţii aduc tinerilor mai multe necazuri decît plăceri.

Uneori din teribilism, alteori din dorinţa de aventură, ne punem în pericol viaţa fără să conştientizăm. În sezonul estival, mai mult decît în celelalte perioade ale anului, şoferii conduc obosiţi sau după ce au băut mult alcool, tinerii şi chiar copiii se întrec pe apă  cu skijeturile sau pe uscat cu scuterele şi ATV-urile. Dr Bogdan Opriţa, coordonatorul SMURD Bucureşti şi şeful Unităţii Primiri Urgenţe a Spitalului Floreasca, ne spune la ce pericole ne expunem în vacanţă, exemplificînd cu cîteva dintre cele mai dramatice cazuri.

Oboseală şi alcool la volan

Oboseala la volan este a doua cauză a accidentelor rutiere, după nerespectarea regulilor de circulaţie, potrivit statisticilor Poliţiei Rutiere. Din dorinţa de a ajunge cît mai repede la destinaţia de vacanţă sau acasă, şoferii parcurg sute de kilometri fără popasuri, de multe ori pe timp de noapte. "Oboseala la volan este printre primele cauze de accidente rutiere pe Autostrada A2. Accidentele provocate de oboseală nu au loc pe drumurile aglomerate, ci în zonele mai libere, unde şoferul se simte mai relaxat şi calcă pedala acceleraţiei, pentru că este nerăbdător să ajungă acasă sau la mare. Drumul drept, monoton, care nu solicită prea mult atenţia îi poate provoca somnolenţă şoferului, mai ales dacă a urcat obosit la volan. Este suficient să aţipească doar cîteva secunde pentru ca urmările să fie catastrofale. Din fericire, pe A2 au fost mai puţine accidente la începutul acestui sezon estival faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă nu acelaşi lucru se petrece pe Autostrada A1, unde evenimentele rutiere sînt mai numeroase", precizează dr Bogdan Opriţa.

În perioada estivală, sînt mai numeroase şi accidentele cauzate de consumul de alcool, în special în zonele de agrement, atrage atenţia dr Bogdan Opriţa. Nu doar pe litoral sau în staţiunile montane se produc accidente ca urmare a consumului de alcool, ci şi în marile oraşe, mai ales în perioada de week-end, cînd mulţi şoferi se încumetă să urce la volan după ce au consumat băuturi alcoolice în baruri, cluburi, restaurante sau la ştranduri şi piscine. Aceste accidente sînt de cele mai multe ori extrem de violente, cu victime în stare gravă, care necesită descarcerare.

Ape înşelătoare

La mare, la ştrand, foarte multe persoane, îndeosebi tineri, îşi pierd viaţa prin înec. "Din 20 mai şi pînă în prezent am intervenit la 12 cazuri de înec cu complicaţii respiratorii şi/sau cardiovasculare sau în cazul unor persoane în comă", ne-a declarat dr Vasile Popescu, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Constanţa. Două dintre cele 12 victime nu au mai putut fi salvate de medicii ambulanţei.

"În Bucureşti, în fiecare week-end de vară, o persoană îşi pierde viaţa prin înec. Lacurile care fac cele mai multe victime sînt Ciurel şi Tei, unde nu se respectă interdicţia de scăldat. Cele mai multe cazuri de înec apar pe fondul consumului de alcool. Victime sînt în general tineri teribilişti, care consumă alcool şi care nu sînt foarte buni înotători. Mulţi dintre ei folosesc diverse obiecte pentru a se menţine la suprafaţă, precum plăcile de polistiren, care se dovedesc periculoase", atrage atenţia dr Bogdan Opriţa. Pentru ca victima unui înec să poată fi salvată, manevrele de prim-ajutor ar trebui aplicate foarte repede, în maximum cinci minute de la momentul înecului.

În caz contrar, şansele de supravieţuire sînt mici.

Săriturile în ape de mică adîncime sînt un alt pericol în acest sezon. "La fiecare două-trei zile intervenim pentru cîte un caz de fractură de coloană survenită în urma săriturilor în rîuri, lacuri mai mici sau chiar în piscine. Îndeosebi pe fondul consumului de alcool, oamenii nu estimează corect adîncimea apei. Fracturile de coloană sînt foarte grave şi deseori pacienţii rămîn paralizaţi pe viaţă de la gît în jos. "La începutul lunii iunie am acordat îngrijiri medicale unui tînăr de 22 de ani, care a plonjat într-un rîu şi fracturîndu-şi coloana cervicală. Din păcate, el va rămîne paralizat pe viaţă", spune dr Opriţa.

Riscul de înec este foarte mare în cazul celor care consumă alcool şi mănîncă înainte de a intra în apă. "Mîncarea dilată stomacul şi sub influenţa alcoolului oamenii nu mai au aceeaşi coordonare a mişcărilor. Este de ajuns uneori să înghită cîteva guri de apă ca să se producă dilataţia gastrică acută, care este urmată de vărsătură. Secundar vărsăturii se produce înecul", explică dr Opriţa.

Scuterele, la modă

În ultimii ani, în perioada estivală sînt din ce în ce mai numeroase, dar şi mai violente accidentele cu scutere şi motociclete. "Începînd cu a doua jumătate a lunii mai înregistrăm în medie două accidente de acest fel pe zi în Bucureşti. Majoritatea celor implicaţi în ele sînt tineri cu vîrste sub 25 de ani, care nu poartă echipamente de protecţie. Indiferent că se plimbă cu scuterul în Bucureşti sau pe litoral, tinerii sînt îmbrăcaţi ca pentru ştrand, cu şort, tricou şi fără cască. Nu este de mirare că astfel de accidente au deseori consecinţe dramatice. "Chiar recent am avut un astfel de accident grav: o tînără de 22 de ani, pe care am transportat-o din Constanţa în Bucureşti, a căzut de pe scuter în zona Eforie şi a suferit un traumatism toracic extrem de sever şi o fractură de coloană", ne povesteşte dr Bogdan Opriţa.

Spectacol pe apă

Cu mai puţin de o lună în urmă, un băiat de numai 22 de ani a decedat pe loc după ce skijetul pe care se afla a intrat în coliziune cu un altul, în staţiunea Costineşti. În acelaşi accident, un alt tînăr a fost grav rănit. Băieţii, ambii din Bucureşti, făceau manevre spectaculoase pentru a impresiona două fete aflate pe un alt skijet.

Cele două ambarcaţiuni s-au ciocnit violent. Nu este singurul accident pe apă înregistrat în acest an pe litoralul românesc, dar este cel mai grav dintre toate. Un alt caz grav petrecut în acest sezon, la Constanţa, este cel al unui băiat de 16 ani, care în urma accidentului cu skijetul a suferit multiple traumatisme şi pneumonie de aspiraţie, potrivit dr Bogdan Opriţa. Tînărul a fost transportat în urmă cu trei săptămîni de la Constanţa la Bucureşti de echipajul SMURD şi se află în continuare internat în Secţia de terapie intensivă a Spitalului de Urgenţă Floreasca. Evoluţia lui este lentă, însă bună.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Constanţa a înregistrat pînă în prezent patru asemenea accidente, cu două mai multe faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă. Foarte rar defecţiunile tehnice ale skijeturilor stau la baza incidentelor pe apă. "Cei care provoacă accidente cu skijetul sînt în general tineri între 16 şi 22 de ani, cu o condiţie fizică nu întotdeauna atletică, în ciuda faptului că manevrarea unor skijeturi presupune o condiţie fizică bună. Ei se implică în întreceri teribiliste sau în viraje periculoase, care se termină fie prin răsturnarea ambarcaţiunilor, fie prin ciocnirea lor. Uneori, oamenii care se află în apă sînt loviţi de skijeturi. Din fericire, în acest an nu s-au înregistrat asemenea cazuri", precizează dr Opriţa.

Accidente cu ATV-ul

Cea mai populară distracţie la munte este, mai nou, ATV-ul. Oricine, indiferent de vîrstă, poate închiria, în staţiunile noastre montane, un asemenea vehicul. Nu mai devreme de săptămîna trecută, o fetiţă de numai 11 ani a murit după ce ATV-ul pe care-l conducea a intrat într-un utilaj de lucrări agricole de pe marginea unui drum din judeţul Dîmboviţa. Inspectorii care au cercetat cazul spun că accidentul s-a produs din cauza lipsei de experienţă a fetei în manevrarea ATV-ului. Tinerii nu sînt instruiţi înainte de a urca pe un ATV, nici testaţi pentru alcoolemie şi nici măcar întrebaţi ce vîrstă au. Mai mult, cei care închiriază asemenea vehicule nu le oferă clienţilor echipamente adecvate de protecţie. Aşa se explică numărul mare de accidente, deseori cu fracturi grave ale coloanei.

Escalada, numai cu antrenament

În sezonul cald, printre opţiunile provocatoare, dar şi periculoase, de a face mişcare se numără şi escalada. Este un sport care presupune căţărarea cu propriile forţe mai întîi pe un panou artificial şi apoi pe stîncă. Deşi ar putea părea destul de uşor să escaladezi o stîncă, specialiştii în domeniu susţin că este extrem de importantă pregătirea prealabilă pentru a putea face faţă efortului. "Calităţile pe care trebuie să le aibă un bun căţărător sînt forţa, rezistenţa, mobilitatea şi supleţea. Dar toate aceste calităţi se dezvoltă în timp, cu ajutorul exerciţiilor fizice şi cu pregătire în sala de escaladă", explică Daniel Burcea, antrenor de escaladă în cadrul AlpinClub Carpatic Junior.

Persoanele care se avîntă pe munte fără să frecventeze cursurile de escaladă şi fără să beneficieze de indicaţiile unui instructor riscă să sufere fracturi. Lipsa echipamentului de siguranţă pune chiar în pericol viaţa căţărătorului. O singură mişcare greşită poate să anuleze într-o fracţiune de secundă plăcerea pe care ne-o produce acest sport. Potrivit antrenorului Daniel Burcea, pregătirea pentru căţărarea pe stîncă durează aproximativ două luni.

 
ACCIDENTE. În intervalul 20 mai-20 iulie, în zona litoralului românesc au fost înregistrate 318 evenimente rutiere cu victime, potrivit unei statistici realizate de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Constanţa. Numărul accidentelor este cu aproximativ 15% mai mic decît anul trecut în aceeaşi perioadă, precizează dr Vasile Popescu, directorul Serviciului de Ambulanţă Constanţa.

 
INTERVENŢII. Echipajul SMURD Bucureşti şi Poliţia Rutieră au înfiinţat pe Autostrada A2, la începutul acestei veri, două puncte de plecare pentru ambulanţe de prim-ajutor şi pentru autospeciale de descarcerare. Echipajele staţionează în fiecare week-end, de vineri dimineaţa pînă luni dimineaţa, la kilometrul 22, respectiv 105. "Intervenţia noastră este întîrziată de şoferii care circulă sau staţionează pe banda de urgenţă pe care mijloacele de urgenţă au prioritate în mod normal", semnalează dr Bogdan Opriţa.

 
RECOMANDARE. În SUA, şoferilor li se recomandă să nu mai consume băuturi alcoolice după ora 18:00 dacă urmează să plece la serviciu sau la drum lung a doua zi dimineaţă. Trebuie să treacă 12 sau chiar 24 de ore pentru ca alcoolul să fie metabolizat, mai ales dacă s-a consumat în cantităţi mari. Cei care consumă alcool pînă spre miezul nopţii au întotdeauna alcoolemia crescută a doua zi dimineaţa.

SCUFUNDĂRI. Deşi în România sînt foarte puţin practicate, scufundările sînt populare în ţările turistice, precum Grecia sau Turcia. Ele pot fi periculoase dacă se fac la adîncimi mai mari. Dacă nu au mai fost practicate, trebuie respectate cu stricteţe regulile explicate de instructori. Scufundările pot provoca aşa-numita boală de decompresie, cunoscută şi ca boala scafandrilor, care produce leziuni pulmonare grave, uneori imposibil de tratat.

 
CAZURI GRAVE. Accidentele cu skijetul sînt mai puţin numeroase decît cele cu scuterul, însă ele sînt aproape întotdeauna foarte grave, cu leziuni severe. "În multe cazuri apar complicaţii de tipul hemoragiilor pulmonare, pneumoniilor sau infecţiilor, iar pacienţii se recuperează greu, întrucît necesită spitalizare îndelungată, ventilaţie mecanică şi medicamente foarte scumpe", atrage atenţia dr Bogdan Opriţa.

ECHIPAMENT. Drumeţiile montane sînt sinonime cu riscul atît timp cît nu sînteţi echipaţi corespunzător şi dacă nu aveţi în rucsac o trusă sanitară. Principalul sfat al salvamontiştilor este să nu ne avîntăm pe munte cu pantofi, nici măcar cu adidaşi. Pentru a evita accidentele, cei mai buni sînt bocancii, fiindcă nu alunecă şi stau fix pe picior. Pantalonii trebuie să fie largi, din bumbac. Trebuie să avem cu noi şi o haină mai groasă, mai ales dacă sîntem nevoiţi să înnoptăm pe traseu. Trusa medicală trebuie să cuprindă, pe lîngă pastilele obişnuite, şi alcool sanitar, rivanol, apă oxigenată, faşe sterile, comprese sterile, foarfecă, leucoplast, ace de siguranţă.

Sfatul medicului

Dr Bogdan Opriţa atrage atenţia şoferilor să nu plece obosiţi la drum sau direct de pe plajă, cu atît mai mult dacă au consumat o bere. "Şoferilor nu le este recomandat să urce la volan imediat după ce au mîncat, fiindcă în cazul unui accident există riscul de rupere a organelor cavitare sau de vărsătură şi de asfixiere prin aspirarea vomei în plămîni", semnalează dr Opriţa. Dacă aveţi de parcurs mai mult de 500 de kilometri faceţi o pauză de cîteva ore, mai ales dacă s-a înnoptat. "Duminică, începînd cu ora 16:00, drumul dinspre mare sau munte se aglomerează întotdeauna, iar pentru a evita ora de vîrf încercaţi să plecaţi ceva mai devreme", ne sfătuieşte dr Opriţa.

Specialistul mai recomandă turiştilor să nu intre în apă dacă au consumat băuturi alcoolice sau dacă au mîncat. Este recomandată o "pauză" de o jumătate de oră după masă, înainte de a face o baie în mare sau piscină, fiindcă există riscul de vomă. Cînd aţi intrat în apă, testaţi adîncimea ei înainte de a plonja (trebuie să aibă cel puţin 1,80 metri), iar dacă porniţi la plimbare cu skijetul nu ieşiţi din zona delimitată, pentru a nu lovi înotătorii, şi purtaţi întotdeauna vesta de salvare. La munte sau la mare, înainte de a urca pe un ATV, echipaţi-vă corespunzător. Echipamentul de protecţie nu include doar o cască, ci şi geacă, genunchere şi cotiere.