Virozele respiratorii şi gripa: mai severe cu bolnavii cronici!

Sezonul rece, anotimpul virozelor respiratorii banale şi al gripei, este întâmpinat cu îngrijorare, mai ales în contextul actual, de către bolnavii cronici, familiile lor şi chiar de către cei care îi îngrijesc.

Într-adevăr, bolnavii cu afecţiuni cronice fac de multe ori forme mai severe de boală, suferă o agravare a simptomelor maladiei cronice de care suferă şi sunt mai expuşi complicaţiilor. Se poate ajunge uşor la decompensare cardiacă şi respiratorie, pneumonii bacteriene, stări de deshidratare.

Sunt vizaţi în special pacienţii cu afecţiuni pulmonare (astm bronşic şi bronho-pneumopatie cronică obstructivă), cu boli cardiovasculare, boli renale sau hepatice cronice, persoanele cu sistem imunitar deprimat sau cele care urmează un tratament imunosupresor, bolnavii cu diabet zaharat. De asemenea, vârstnicii, cu precădere persoanele peste 60 de ani, copiii, mai ales cei cu vârste între 6 luni şi 5 ani, femeile însărcinate sunt categorii de persoane mai sensibile în faţa acestor afecţiuni.

MONITORIZARE
Simptomele principale ale gripei sezonieră sunt: febra înaltă, care depăşeşte întotdeauna 38 de grade Celsius, uneori peste 40 grade Celsius, secreţii nazale abundente, tuse iritativă, dureri musculare şi articulare generalizate, cefalee, stare de oboseală şi slăbiciune. În virozele banale, lipseşte febra dacă nu sunt complicaţii, starea generală nu e alterată şi nu apar durerile musculare. În toată această perioadă, simptomele bolii de bază (de exemplu, glicemia în diabet, tusea şi dispneea în bolile respiratorii, tensiunea arterială, ritmul cardiac şi dispneea în bolile cardiovasculare etc.) trebuie atent monitorizate de către bolnav sau de către familie.

Trebuie păstrată o legătură activă cu medicul de familie şi medicul curant. În orice caz, bolnavul trebuie să se prezinte urgent la medic dacă observă o înrăutăţire a simptomelor bolii sale de bază sau dacă are febră înaltă, respiraţie dificilă, dureri toracice, vărsături, tuse cu expectoraţie vâscoasă galben-verzuie, dacă manifestările virale nu scad în virulenţă în 3-4 zile sau dacă, după o perioadă de aparentă vindecare, ele revin cu şi mai mare putere, ceea ce vesteşte de obicei apariţia complicaţiilor.

BOLILE RESPIRATORII
Astmul bronşic e caracterizat prin îngustarea, inflamaţia şi reactivitatea crescută a căilor respiratorii, prezentând pericol de agravare în viroze. Pe de o parte, mulţi pacienţi sunt copii şi asta îi face mai vulnerabili. Pe de altă parte, sinuzitele, care pot complica chiar o viroză banală, pot înrăutăţi astmul. Atenţie la schimbarea simptomelor: febră înaltă, respiraţie dificilă sau şuierătoare, crize astmatice repetate, tuse cu secreţii abundente, prezenţa unor secreţii nazale galben - verzui, cefalee sau dureri ale oaselor feţei. Bronşitele cronice şi emfizemul pulmonar se caracterizează prin obstrucţia căilor respiratorii, care se accentuează în viroze.

Respiraţia devine mai dificilă şi eliminarea secreţiilor se face mai greu, acumularea acestora în plămâni putând favoriza apariţia pneumoniilor. Aceşti bolnavi ridică şi probleme de tratament. Medicaţia pentru tuse nu este totdeauna eficientă în cazul lor, antihistaminicele şi decongestivele trebuie evitate, deoarece îngroaşă mucusul şi se suprapun efectelor medicamentelor bronhodilatatoare folosite în mod curent, ceea ce poate duce la reacţii adverse.

Persoanele cu imunitate scăzută sau care urmează un tratament imunosupresor pot fi mai grav afectate. Aşa sunt pacienţii cu boli hepatice cronice, boli renale cronice, bolnavii cu cancer, boli autoimune, cei care fac hemodializă sau au suferit un transplant.




VACCINUL ANTIGRIPAL
Aproximativ 90% dintre decesele apărute în cazul îmbolnăvirilor de gripă se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, pentru că la bătrâni scade capacitatea de apărare, reflexul de tuse se accentuează şi ei suferă frecvent de una sau mai multe afecţiuni cronice, ceea ce agravează evoluţia bolii. Prima măsură pe care o puteţi lua pentru protejarea sănătăţii dumneavoastră este vaccinul antigripal, care are puţine contraindicaţii, este eficient şi nu are efecte adverse.

Acesta trebuie administrat anual, din luna septembrie, pentru că durează aproximativ două săptămâni până la instalarea efectului protector. Dar vaccinul poate fi administrat şi în lunile următoare. El este recomandat şi femeilor însărcinate sau care alăptează, precum şi copiilor peste şase luni. Discutaţi, de asemenea, cu medicul dumneavoastră despre necesitatea unui vaccin pneumococic, care vă poate scuti de complicaţii grave.

DIABET
Chiar o răceală banală, ca să nu mai vorbim de gripă, poate dezechilibra un bolnav cu diabet. Stresul indus de boală poate duce la creşterea glicemiei. Aceasta trebuie verificată periodic, la 3-4 ore, şi orice schimbări trebuie discutate imediat cu doctorul dumneavoastră. În nici un caz tratamentul nu trebuie întrerupt. Dacă glicemiile depăşesc 250 mg% la două măsurători consecutive, dacă prezentaţi febră mare, deshidratare, dacă sunteţi mai apatic, mai obosit decât de obicei, nu ezitaţi să vă prezentaţi la medic.

Multe medicamente folosite în tratarea simptomelor răcelii pot conţine glucoză, de aceea citiţi cu atenţie prospectele şi hidrataţi-vă suficient.

CARDIACII
Bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică, aritmiile, valvulopatiile, cardiomiopatiile, afecţiunile pericardului, hipertensiunea arterială etc.) se pot decompensa în timpul gripei, deoarece stresul indus de boală suprasolicită cordul. Apar dificultăţi respiratorii, modificări ale ritmului cardiac şi ale valorilor tensiunii arteriale, urmate de instalarea insuficienţei cardiace. S-a observat, de asemenea, că aceşti bolnavi pot suferi un infarct sau accident vascular în săptămâna următoare infecţiei. Decongestivele folosite în tratamentul obstrucţiei nazale sunt interzise acestor bolnavi, deoarece pot creşte tensiunea arterială.

GRAVIDELE
Nu s-a demonstrat că virusul gripal afectează produsul de concepţie. Totuşi, la femeile gravide boala durează de 3 ori mai mult şi ele sunt mai expuse complicaţiilor, în special pneumonii. Posibilităţile terapeutice sunt mai restrânse. Astfel, se pot folosi: paracetamolul pentru combaterea febrei şi durerilor, clorfeniramina dintre antihistaminice, pentru combaterea secreţiei nazale, şi medicamentele pe bază de pseudoefedrină, pentru combaterea congestiei nazale. Dar numai din al doilea trimestru de sarcină.