Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începând cu vârsta de doi ani, un copil începe să spună nu, fapt care este însă perfect normal. Atitudinea continuă la grădiniță și școală, în fața educatorilor și profesorilor iar dacă este exagerată atunci trebuie luate măsuri.
Această atitudine se numește tulburare de opoziţie-sfidare și apare de obicei în perioada copilăriei. Este caracterizată printr-un comportament deviant al copilului. â
"În general, vârsta la care observăm este între 6 şi 8 ani. Poate varia destul de mult, refuzul de a face un anumit lucru, dificultăţi de a respecta regulile sau negociere permanentă în respectarea regulilor. Orice adult poate fi refuzat sau pot apărea comportamente de sfidare", explică Bogdan Fiţiu, medic psihiatru.
Înksă nu orice copil care are probleme în acceptarea regulilor are această tulburare. Comportamentul de opoziţie trebuie să se repete acasă şi la şcoală, în mediul de prieteni.
"Evaluarea la medicul specialist este necesară în fiecare caz pentru că această tulburare poate avea o mulţime de cauze. În momentul în care avem cauza identificată, intervenţia este, bineînţeles, foarte facilă. Abordarea nu va fi doar centrată pe copil, noi vom gândi că este într-un sistem de familie, şcolar sau de prieteni", spune medicul.
Terapia copilului şi a familiei, învățarea unor comportamente și strategii vor ajuta la diminuarea tulburărilor de opoziție. Doar în cazurile extreme, atunci când simptomele şi agresivitatea sunt puternice şi afectează viaţa socială şi şcolară a copilului, poate fi nevoie de medicaţie.
"Acest tipar poate avea manifestări şi în alte momente ale vieţii, şi de aceea intervenţia timpurie este necesară înainte ca acest mod de comportament să devină obişnuit. Majoritatea copiilor care suferă de această tulburare au acest tipar de externalizare a emoţiilor, si uneori manifestarile sunt disproporţionate", mai spune Bogdan Fiţiu.
Un copil cu tulburare de opoziţie,una dintre cele mai frecvente tipuri de tulburare prezentă la copii, alături de cea comportamentală şi de tip ADHD, poate deveni un adult integrat social. Dar trebuie să se intervină la timp.
În cazurile uşoare terapia individuală şi cea împreună cu familia sunt suficiente dar sunt situații în care este nevoie de terapie separată a părinților pentru a știi să respecte reguli simle. Aceștia trebuie să renunţe la cererile specifice în urma unui comportament nedorit. Nu vor oferi lucruri, obiecte, jucării în urma şantajului sau comportamentului nedorit. Copilul va fi laudat pentru comportamentul corect din punct de vedere social., va fi ajutat să îşi identifice emoţiile şi să aibă manifestări moderante, va fi înconjurat de înțelegere și dragoste, renunțându-se la pedepse și agresivitate. Părinții au însă nevoie de răbdare și perseverență, notează observaornews.ro.
