Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După o iarnă lungă, în care organismul copiilor a fost privat de soare, vitamine şi minerale din fructe şi legume proaspete, este posibil ca micuţii să depună mai uşor armele în faţa virusurilor şi bacteriilor care circulă şi în sezonul de primăvară. În plus, sistemul imunitar al celor mici este pus la încercare din cauza schimbărilor capricioase de temperatură din acest sezon. Medicii pediatri spun că acum este momentul pentru a începe o cură de imunizare care să mărească rezistenţa copilului în faţa infecţiilor. Dar pentru a şti ce trebuie să facem, conferenţiar doctor Mihai Craiu de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" ne propune să înţelegem cum funcţionează mecanismele de apărare ale copiilor în faţa agenţilor patogeni şi de ce răcesc mai des copiii decât adulţii.
Laptele matern
În cazul nou-născuţilor, primul pas pentru protecţia imunitară se realizează prin alăptare. Primul lapte (colostru) primit de la mamă poate fi numit "primul vaccin" natural al bebeluşului, deoarece acest lapte concentrează o mare cantitate de anticorpi şi molecule care pun bazele imunităţii copilului. Apoi este recomandat ca bebeluşul să fie hrănit exclusiv la sân până la 6 luni, după care să se continue alăptarea cât mai mult timp, ideal ar fi până la 2 ani (conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii). Conf. dr Mihai Craiu subliniază că nimic nu se compară cu laptele matern în formarea şi protejarea imunităţii copilului. Studii riguroase au dovedit că există o diferenţă majoră între copiii alăptaţi şi cei alimentaţi artificial în ceea ce priveşte receptivitatea la infecţii. Cei hrăniţi cu formule de lapte sunt expuşi unor riscuri cu până la 50% mai mari comparativ cu cei alăptaţi de a contracta infecţii virale sau bacteriene, în special otite.
Răcelile – un rău necesar
Potrivit specialistului consultat de Jurnalul de Sănătate, până la vârsta de 3 ani, când majoritatea copiilor stau în mediul familial, riscul infecţiilor virale şi bacteriene este redus. Copiii cu vârste de câteva luni până la 3 ani răcesc mai rar şi asta se întâmplă de obicei când unul dintre părinţi, fraţi sau apropiaţi este răcit. În schimb, copiii de peste 3 ani, care intră în colectivitate, pot să răcească în medie de 5-6 ori în sezonul rece. Este normal să se întâmple acest lucru, dar părinţii nu trebuie să intre în panică chiar dacă micuţii răcesc şi de 9-10 ori. Copiii cu un sistem imunitar mai leneş pot fi două săptămâni răciţi, două săptămâni sănătoşi, dar asta nu înseamnă că suferă de un deficit imun, arată conf. dr Mihai Craiu. Există părinţi care în disperare de cauză îşi scot copiii din colectivitate, ceea ce este complet greşit. "Nu fac decât să amâne problemele pentru vârsta şcolară, când infecţiile respiratorii de sezon cu tot cortegiul lor de manifestări vor fi mult mai zgomotoase şi periculoase pentru copii. Răcelile repetate la vârsta preşcolară ajută la formarea unui sistem imun performant, iar experienţa imunologică dobândită la grădiniţă este un rău necesar", ne asigură conf. dr Mihai Craiu.
Şcoala sistemului imunitar
Maturizarea sistemului imunitar apare când vârsta copilului începe să se scrie cu două cifre. De la 11-12 ani sistemul imun ştie să funcţioneze la fel ca în cazul adulţilor. Până la această vârstă, amigdalele şi timusul ("glanda copilăriei", care involuează după 14 ani) reprezintă adevărate şcoli pentru imunitate. Aceste organe limfoide instruiesc alte componente ale sistemului imunitar cu memorie. Ce înseamnă memoria sistemului imunitar? Când întâlneşte un agent patogen (virus, bacterie), organismul luptă împotriva lui, iar în urma acestei confruntări îşi dezvoltă anticorpi. Aceştia rămân în organism toată viaţa, iar la următoarea confruntare cu inamicul respectiv sistemul imunitar îl recunoaşte, îşi aminteşte totul despre el şi îl învinge cu uşurinţă. De aceea se spune că răcelile din copilărie ajută la formarea imunităţii, ele perfecţionează sistemul imunitar, astfel încât la vârsta adultă ajungem să răcim o dată sau de două ori pe an sau chiar mai rar. Tot memoria sistemului imunitar ne ajută să facem doar o singură dată bolile copilăriei (varicelă, rujeolă, oreion, rubeolă).
Citește pe Antena3.ro
Soluţii
Chiar dacă răcelile repetate sunt o adevărată pacoste atât pentru părinţi, cât şi pentru copii, nu intraţi în panică. În opinia conf. dr Mihai Craiu, cel mai important lucru este ca părinţii să
nu-şi traumatizeze copilul cu consultaţii de la un doctor la altul, cu analize de sânge repetate, cu tratamente intempestive. Există posibilitatea de a proteja rezistenţa copiilor şi de a ameliora performanţele sistemului imun. Iată soluţiile: respectarea unei alimentaţii sănătoase, utilizarea factorilor naturali de călire a organismului (aerul, soarele, apa), respectarea orelor de somn, administrarea unor preparate farmaceutice.
Alimentaţia copilului, mai ales în primii ani de viaţă când se formează flora bacteriană în tubul digestiv (primul scut în faţa agenţilor patogeni), trebuie să fie respectată ca la carte. În dieta copilului este bine să se regăsească 3-4 feluri de fructe şi legume zilnic, carne de calitate (pui, curcan, vită sau peşte), lapte, iaurturi cu probiotice. După vârsta de 2 ani nu trebuie ocolit nici usturoiul, care conţine alicină, o substanţă care ajută sistemul imunitar în lupta cu infecţiile. În afară de alimentaţie, aerul şi apa sunt esenţiale pentru călirea organismului. Copilul trebuie scos la aer încă din primele săptămâni de viaţă, urmând ca joaca şi plimbările afară să devină obişnuinţă după vârsta de un an. Expunerea la aer şi la soare (cu măsură vara) asigură necesarul de vitamina D, una dintre cele mai importante pentru prevenirea rahitismului şi imunitate.
Baia zilnică este obligatorie atât pentru asigurarea igienei, cât şi pentru formarea rezistenţei organismului. Imunitatea copilului depinde şi de odihnă. De aceea este importantă respectarea orelor de somn. Copiii mici trebuie să meargă la culcare în jurul orei 9 seara şi să doarmă la prânz, iar şcolarii mari şi adolescenţii de la 10 seara. Copiii trebuie să prindă primul val de somn, un factor de creştere a imunităţii.
Suplimente nutritive
Conf. doctor Mihai Craiu spune că în cura de imunizare din sezonul de primăvară pot fi incluse, sub îndrumarea medicului curant al copilului, şi preparate farmaceutice. Cele care au efecte imunostimulante dovedite clinic sunt preparatele de genul broncho-vaxom. De asemenea, studii serioase confirmă şi probioticele ca fiind benefice pentru creşterea imunităţii copiilor. Administrarea de bifidobacterii şi lactobacili, fie sub formă de pulbere, fie din iaurturi, este recomandată în cura de imunizare.
Vitaminele C şi D – un fel de poliţişti în cadrul sistemului imunitar – sunt indicate zilnic copilului până la un an şi jumătate, iar după aceea trebuie administrate în lunile cu "r" (perioada septembrie-aprilie). Acestea sunt adevărate antivirale naturale, având roluri importante în procesele de stimulare a imunităţii. Preparatele multivitaminice sau polivitaminele sunt şi ele utile în creşterea imunităţii, dar trebuie să cereţi sfatul medicului asupra produselor, pentru că în farmacii există zeci de picături, capsule, siropuri, dar numai câteva sunt eficiente. Produsele homeopatice se află de asemenea pe lista soluţiilor recomandate pentru stimularea imunităţii.
