Jocuri inteligente pentru copii isteţi

Datoria copilului este să se joace. Pentru că jocul este principala activitate prin care copilul cunoaşte lumea şi îşi dezvoltă capacitatea de a gândi.

Credit: Hepta

Jocul este o activitate cât se poate de serioasă şi folositoare pentru copil. Prin joc el intră în contact cu tot ce îl înconjoară, reuşind să cunoască şi să înţeleagă ceea ce trăieşte. Jocul îi dezvoltă astfel inteligenţa şi capacitatea de observare. Spre exemplu, dacă pentru un adult a culege un buchet de flori înseamnă relaxare, pentru copil înseamnă cunoaştere: vede florile, le atinge, le miroase, le îndrăgeşte şi astfel acumulează cunoştinţe. Copilul descoperă prin joc, dar se şi exprimă. Tot prin joc copilul creează foarte mult, îşi dezvoltă imaginaţia. Pune nume păpuşilor, jucăriilor preferate, inventează poveşti.

DE LA ZORNĂITOARE LA CĂRŢI CU POVEŞTI
Despre jocurile care dezvoltă inteligenţa copiilor ne vorbeşte psihologul Oana-Maria Udrea de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”. Jocul ajută la dezvoltarea copilului încă de când acesta se află în burtica mamei şi “se amuză” cu mânuţele şi picioruşele. El continuă să se distreze astfel în primele luni de viaţă, apoi începe să fie atras de figurinele care atârnă deasupra pătuţului şi de jucăriile zornăitoare. La această vârstă este important să îi oferim copilului astfel de obiecte colorate, care se mişcă, emit sunete, luminiţe. Asta pentru că, în primul an de viaţă, principalele mijloace de cunoaştere sunt simţurile. Copilul observă cum se mişcă păsărele deasupra pătuţului, ascultă cum zornăie jucăria, muşcă jucăriile din plastic, este încântat de obiectele multicolore, face diferenţa între jucăriile tari şi cele pufoase. Toate aceste obiecte au un efect extraordinar asupra dezvoltării intelectuale a copilului. Însă degeaba este înconjurat de jucării dacă este lăsat să se joace singur în pătuţ. Părinţii sunt cei care trebuie să îi trezească interesul bebeluşului pentru jucării, să se joace cu el, să îi vorbească tot timpul, să creeze mici povestioare despre jucăriile aflate în jurul lui.
Tot din primele luni de viaţă este bine să îi cântăm bebeluşului, să îi spunem poveşti. Chiar dacă nu înţelege sensul cuvintelor, el se va simţi în siguranţă, va înţelege din vocea mamei sau a tatălui că i se acordă atenţie, că este înconjurat cu dragoste. Pe lângă faptul că au un efect relaxant, cântecele şi poveştile sunt primele forme de însuşire a limbajului, dar şi de formare a simţului estetic.

După vârsta de un an, când cresc abilităţile de comunicare ale copilului, el trebuie încurajat să cânte cu mama, să urmărească împreună personajele preferate din cartea de poveşti. Psihologul Oana-Maria Udrea ne sfătuieşte să alegem cărţi mici, uşoare, la care copilul să aibă acces, să atingă imaginile. Astfel, cărţile de poveşti se pot transforma în instrumente foarte utile de stimulare a imaginaţiei, memoriei şi limbajului. Tot la această vârstă copilul învaţă să recunoască animalele, de aceea va fi încântat de jocurile, cuburile şi imaginile cu animale.

PUZZLE, LEGGO, CUBURI
De la 2 ani copilul este capabil să facă un puzzle simplu, compus din trei-patru piese. De asemenea, el începe să diferenţieze obiectele în funcţie de formă şi culoare. De aceea este bine să îi oferim jocuri care îi dezvoltă această abilitate: să aşeze cuburile, triunghiurile, cercurile sau steluţele în locurile corespunzătoare. Tot acum descoperă plăcerea de a desena şi este bine să îi punem la dispoziţie hârtie, pentru a nu avea surpriza să ne trezim cu desene pe mobilă, pereţi etc.

La 3 ani, jocurile de construcţie – leggo, cuburi – devin foarte captivante. Copilul îşi poate concentra atenţia chiar şi o oră asupra acestor obiecte. Construind diverse forme, îmbinând piesele de leggo, el îşi dezvoltă gândirea logică, capacitatea de concentrare a atenţiei, dar şi abilităţile de coordonare a mişcărilor. Labirintul simplu este un alt joc care contribuie la stimularea gândirii copilului.

După vârsta de 4 ani, când copilul începe să se joace cu alţi copii în parc sau la grădiniţă, el învaţă jocuri cu reguli şi sarcini. În cadrul acestor jocuri, copilul este pus în situaţia de a rezolva singur diverse probleme. Jocurile de genul “Piticot”, “Nu te supăra frate” îi stimulează imaginaţia şi spiritul de competiţie.

Părinţii vor continua să îi citească poveşti, dar de acum este bine să pună la încercare memoria şi imaginaţia copilului. El poate să completeze propoziţiile unor poveşti pe care le-a auzit de mai multe ori sau să compună un alt final pentru poveste sau să creeze o continuare a poveştii.

CALCULATORUL. Jocurile pe calculator nu trebuie excluse din orizontul de cunoaştere al copilului. “Nu putem face abstracţie de progresul tehnologiei. Atât timp cât nu constituie unica activitate a copilului şi sunt folosite adecvat vârstei, jocurile pe calculator reprezintă mijloace benefice de stimulare a gândirii, atenţiei, memoriei şi creativităţii. Important este ca părinţii să nu abandoneze copilul în faţa calculatorului, ci să îi capteze interesul şi pentru alte activităţi”, spune Oana-Maria Udrea.

Sfatul psihologului

Psihologul Oana-Maria Udrea le recomandă părinţilor să se joace împreună cu copilul, să observe şi să încurajeze dorinţele, curiozitatea şi interesul acestuia. Dar în acelaşi timp ei vor avea grijă să evite suprasolicitarea copilului. Zecile de enciclopedii, DVD-uri, jocuri, care de care mai sofisticate, nu fac decât să îl copleşească şi să îl obosească. Părinţii nu trebuie să uite că jocul este un prilej de distracţie împreună cu copilul, nu o temă obligatorie.