Multă mîncare şi puţină mişcare

Copiii şi adolescenţii nu fac mişcare corespunzător vîrstei lor. O concluzie alarmantă, formulată într-un comunicat al autorităţilor sanitare din SUA. Sedentarismul la copii şi adolescenţi este una dintre principalele cauze ale epidemiei de obezitate.

Copiii şi adolescenţii nu fac mişcare corespunzător vîrstei lor. O concluzie alarmantă, formulată într-un comunicat al autorităţilor sanitare din SUA. Sedentarismul la copii şi adolescenţi este una dintre principalele cauze ale epidemiei de obezitate.

O oră zilnic

Dacă un adult este sfătuit să facă zilnic o jumătate de oră de exerciţii fizice moderate, adolescenţilor şi copiilor li se recomandă mai mult. Potrivit specialiştilor, tinerii ar trebui să aloce minimum o oră zilnic activităţii fizice moderate, chiar intense. S-a ajuns la aceste precizări în urma unor teste. Astfel, cercetătorii americani “au echipat” un grup de copii cu nişte dispozitive numite acelerometre. Informaţiile obţinute sînt fără drept de apel: la 9 ani, copiii se mişcă mult, aproximativ trei ore zilnic. Dar timpul acordat mişcării scade continuu, alarmant la categoria de vîrstă 15 ani. Concret: activitatea fizică în cazul adolescenţilor este sub 50 de minute zilnic şi, paradoxal, scade sub 35 de minute în zilele de week-end.  

Ecranul

Care sînt cauzele? Sînt multiple şi aduc mărturii despre societatea în care trăim. Să începem cu banalul televizor, mai precis cu tot ce înseamnă ecran. Este aproape incredibil, dar am văzut tineri de 15-16 ani, obezi, aflaţi în vacanţă într-o superbă staţiune la malul mării, care la amiază stăteau la televizor, la telenovele, transmise în reluare. Şi mai făceau ceva: ronţăiau întruna chipsuri. Iar acest tablou în care distingem tineri împietriţi în faţa calculatorului nu mai surprinde pe nimeni.

Copiii, dar şi adolescenţii sînt lipsiţi de informaţii asupra consecinţelor nefaste ale sedentarismului. Paradoxal, dar în condiţiile în care s-au scris tomuri despre obezitatea juvenilă, totuşi copiii şi adolescenţii nu primesc încă de la această vîrstă, în mod organizat, informaţii care să le trezească interesul pentru protecţia propriei sănătăţi. Disperarea autorităţilor americane în faţa acestui fenomen de proporţii a ajuns rapid în Europa. Ce-i drept, cam tîrziu, deoarece aici obezitatea deja face ravagii printre copii şi adolescenţi. În Franţa, autorităţile fac eforturi disperate pentru a contracara periculosul fenomen. Ele au ajuns la o iniţiativă originală. Un parteneriat între mai multe organizaţii, care are ca scop stimularea copiilor de a face mişcare pentru a scăpa de obezitate.

Proiectul va debuta o dată cu noul an şcolar 2008-2009 în colegiile din patru regiuni-pilot:

Burgogne, Lorrena, Franche-Comite şi Ile-de-France. Proiectul constă în evaluarea stării de sănătate a tuturor elevilor din aceste colegii şi recomandarea, de la copil la copil, a unei discipline sportive adecvate.

La noi

Şi la noi se mişcă autorităţile. Legea pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţămînt preuniversitar prevede că Ministerul Sănătăţii Publice întocmeşte şi actualizează o listă a alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, în funcţie de indicaţiile specialiştilor în nutriţie. Inspectoratele şcolare vor prelua această listă şi o vor comunica unităţilor de învăţămînt. Printre recomandările specialiştilor, cuprinse în listele aflate în discuţie, se numără interzicerea alimentelor care depăşesc 15% zahăr, 20% grăsimi şi 1,5% sare, respectiv peste 250 de calorii. Astfel, alimentele foarte dulci, cu multe grăsimi, foarte sărate şi cele care conţin peste 300 de calorii într-o porţie, precum şi alimentele neambalate sau neetichetate ar putea fi interzise în şcoli.

Dieta poate fi echilibrată şi totuşi rezultatele să nu fie pe măsura aşteptărilor, din cauza sedentarismului. Este şi motivul pentru care Parlamentul European a recomandat ţărilor membre ale Uniunii Europene să introducă în programa şcolară minimum trei ore de educaţie fizică pe săptămînă.

Recomandarea vizează şi România, unde se înregistrează o creştere alarmantă a copiilor supraponderali şi obezi. Aceasta presupune reviziuirea programelor începînd de la grădiniţă. De fapt, la grădiniţă copilul poate să dobîndească “gustul” pentru sport.

REGULI. Marile lanţuri de fast-food din New York au obligaţia de a afişa numărul caloriilor conţinute de fiecare produs. Regula prevede ca să fie trecute direct pe meniu, la îndemîna oricărui client. Legea face parte dintr-o campanie antiobezitate iniţiată în 2006. Intrarea sa în vigoare a fost amînată din cauza obiecţiilor aduse variantei originale, obiecţii ce au ajuns pînă în sala de judecată. Regula este valabilă din luna mai anul acesta, dar abia de la sfîrşitul lunii iunie restaurantele au început să o aplice, sub presiunea unor eventuale amenzi ce ajung pînă la 2.000 de dolari. Dieta zilnică a unui adult ar trebui să conţină aproximativ 2.000 de calorii. Cu toate acestea, mulţi clienţi au părut să ignore informaţia din meniuri, în contextul în care un burger, o porţie de cartofi prăjiţi şi o băutură răcoritoare adună la un loc peste 1.100 de calorii.