Muzica naşte violenţă?

Care este motivul pentru care tinerii se manifestă violent atît faţă de adulţii care încearcă să le impună reguli, cît şi faţă de cei de aceeaşi vîrstă cu ei sau, uneori, faţă de ei înşişi? De unde ia naştere agresivitatea adolescenţilor?

Respingerea autorităţii, strigăte, înjurături, lovituri... Acestea sînt manifestările preferate de majoritatea adolescenţilor ca forme de comunicare. Care este motivul pentru care tinerii se manifestă violent atît faţă de adulţii care încearcă să le impună reguli, cît şi faţă de cei de aceeaşi vîrstă cu ei sau, uneori, faţă de ei înşişi? De unde ia naştere agresivitatea adolescenţilor?

 

Zgomot

Părinţii, profesorii, dar şi psihologii caută răspunsuri la aceste întrebări, lansînd tot felul de teorii. Printre acestea se numără şi influenţa pe care o au asupra comportamentului tinerilor anturajul şi muzica pe care aceştia o ascultă. "Ceea ce ascultă majoritatea adolescenţilor de azi e zgomot, nu muzică." Aşa cred cei mai mulţi adulţi care au în jurul lor tineri pasionaţi de genurile muzicale moderne. Stilurile considerate vinovate pentru violenţa adolescenţilor sînt rockul, hip-hop-ul şi muzica de club. Mai nou, în boxa acuzaţilor a intrat şi punk-ul, ca punct de pornire pentru curentul emo. Aparent există o legătură între stilul muzical preferat şi înclinaţia spre violenţă. Spre exemplu, în 1999, în Statele Unite ale Americii, doi fani ai muzicii lui Marilyn Manson au ucis 12 elevi şi un profesor de la Liceul Columbine. Este adevărat că muzica activează o genă a violenţei la adolescenţi sau, mai degrabă, tinerii violenţi preferă anumite genuri muzicale?

 

Personalitate

În cadrul unui vast studiu american realizat în 2003, specialiştii au încercat să descopere legătura dintre gusturile muzicale şi personalitatea tinerilor. Au participat la studiu 3.500 de adolescenţi cărora li s-a realizat profilul psihologic şi apoi a fost analizată muzica pe care aceştia o ascultă în mod frecvent. Rezultatele studiului au arătat că genurile muzicale preferate de adolescenţi se împart în patru categorii, iar fanii stilurilor muzicale din fiecare categorie au un anumit tip de personalitate. Astfel, în categoria muzicii de profunzime şi meditaţie sînt incluse muzica clasică, jazzul, bluesul şi folkul. Conform realizatorilor studiului, fanii acestor stiluri sînt persoane inteligente, deschise experienţelor noi şi liberale în gîndire. Rockul, stilul heavy-metal şi altele asemenea sînt grupate în categoria muzicii intense şi rebele. Profilul psihologic al rockerilor arată că aceştia sînt curioşi, inteligenţi, activi din punct de vedere fizic. A treia categorie este cea a muzicii elevate şi convenţionale din care fac parte stilul pop, country, cîntecele religioase şi muzica de film. Cei care preferă aceste stiluri sînt extravertiţi, seducători, conservatori. Iar ultima categorie, cea a muzicii dinamice şi ritmate, include rappul, soulul, funkul, danceul şi muzica de club. Adepţii acestor genuri sînt persoane agreabile, destul de deschise şi sociabile, puţin autoritare.

 

Grupuri de referinţă

Rezultatele studiului arată că nici unul dintre profilurile psihologice ale pasionaţilor de muzică din cele patru categorii nu cuprinde şi o înclinaţie spre violenţă. De aici putem să tragem concluzia că violenţa nu se naşte din preferinţa pentru un anumit stil muzical. Alţii sînt factorii care influenţează comportamentul agresiv al tinerilor.

Cel mai important dintre aceşti factori este mediul familial ostil. Atmosfera de acasă, atitudinea tatălui faţă de mamă sau invers, comportamentul părinţilor faţă de copii cîntăresc foarte greu în formarea personalităţii adolescenţilor, arată psihologul Oana-Maria Udrea, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu". 

De asemenea, un rol important în dezvoltarea unui comportament violent îl au şi grupurile de referinţă ale tinerilor. "Există găşti care promovează violenţa. Acestea pot fi, de exemplu, grupurile de lideri cool ai şcolii, care se manifestă violent faţă de colegi şi care poartă la ei cuţite, poate chiar arme. Sau pot fi grupuri influenţate într-o foarte mare măsură de mesajele agresive explicite din mass-media", avertizează specialistul nostru.

Tinerii care trăiesc într-un mediu armonios, echilibrat, cărora părinţii le-au impus un set de valori şi care nu sînt foarte uşor influenţabili vor avea puterea de a nu urma modelele negative ale grupului de referinţă sau cele promovate de mass-media. La polul opus se află adolescenţii care răspund foarte uşor sugestiilor grupului, care nu au încredere în ei şi care provin dintr-o familie dezechilibrată. Aceştia vor intra uşor în situaţii conflictuale, subliniază psihologul Oana-Maria Udrea.

VERSURI. Deşi muzica propriu-zisă nu poate fi considerată responsabilă pentru atitudinea violentă a tinerilor, s-a dovedit că versurile anumitor melodii rock sau hip-hop influenţează comportamentul adolescenţilor. Multe dintre piesele rock şi hip-hop împing la refuzul autorităţii şi al regulilor de orice fel. Iar adolescenţii uşor influenţabili consideră aceste versuri literă de lege.

 
STATISTICI. Un studiu realizat în anul 2000, în Germania, arăta că peste 50% dintre băieţii cu vîrste între 13 şi 17 ani au fost implicaţi într-o confruntare fizică în şcoală. Ba, mai mult, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere semnificativă a comportamentului agresiv în rîndul fetelor. "Violenţa nu înseamnă doar bătăi, ea se manifestă şi printr-un limbaj agresiv, prin umilirea colegilor de şcoală, chiar a părinţilor sau a profesorilor", atrage atenţia specialistul Oana-Maria Udrea.

CONFLICTE. Ca să facă parte dintr-un anumit grup şi pentru a fi acceptat de ceilalţi membri ai grupului, tînărul trebuie să aibă preferinţe muzicale asemănătoare. Însă de multe ori alegerile în ceea ce priveşte genul muzical îndrăgit nu sînt personale, ci sînt dictate de modă, de grup. Adepţii anumitor genuri muzicale sînt foarte categorici în gusturile lor şi nu permit celor care au alte preferinţe să intre în gaşca lor. De foarte multe ori se iscă şi conflicte grave între adolescenţii metalişti şi cei care ascultă hip-hop, de exemplu.