Prima bancă de lapte matern din România

România este una dintre puţinele ţări unde nu funcţionează deocamdată o bancă de lapte mno, şi lipsa de preocupare a statu¬lui fac ca proiectul să crească acum doar pe baza finanţărilor private. Ar fi nevoie de 75.000 de euro, prima bancă urmând să fie deschisă la spitalul Marie Curie.

O bancă de recoltare a laptelui matern, foarte necesar în special pentru copiii născuţi prematur, care nu pot fi alăptaţi de mamă, urmează să se deschidă în Bucureşti. „Organizaţia Mondială a Sănătăţii specifică următoarele: un copil se hrăneşte în mod ideal de mama lui, la sân. Alter¬nativele sunt, în ordine, laptele mamei muls, laptele altei mame şi abia apoi laptele praf. Există cazuri de copii care nu pot fi hrăniţi nici de către mamă, nici cu laptele ei. Mulţi sunt spitalizaţi, aşa că o bancă cu lapte matern ar fi de mare ajutor în aceste cazuri”, explică Ramona Bunescu, viitor consultant în alăptare. Necesitatea unei bănci de lapte apare atunci când bebeluşul născut prematur nu poate fi hrănit la sân, iar starea de sănătate a mamei nu-i permite acesteia să alăp¬teze. Băncile au protocoale referitoare la colectarea laptelui care trebuie respectate de către donatoare. Sunt furnizate instrucţiuni pornind de la igiena mâinilor şi până la cură¬ţarea pompelor de muls şi a kit-urilor furnizate pentru colectare. Odată colectat, laptele matern este tratat termic pentru distrugerea bacteriilor sau a viruşilor care pot fi prezenţi. Chiar şi aşa, laptele matern rămâne o opţiune mai bună decât laptele praf. De exemplu, cele 50 de procente de imunoglobulină A, care rămân după ce laptele matern este tratat termic, sunt semnificativ mai bune decât absenţa totală (în laptele praf lipseşte cu desăvârşire)!