La numai 8 ani, corpul copilului se modelează pregătindu-se să facă saltul într-o nouă etapă a evoluţiei: pubertatea. Este un fenomen din ce în ce mai frecvent. Specialiştii spun că printre cauzele acestui fenomen sunt supraalimentaţia, statul prelungit în faţa televizorului şi calculatorului, substanţele chimice, dereglările hormonale. Vorbim despre pubertate precoce când particularităţile acesteia apar înainte de vârsta de 8 ani la fete şi înainte de 9 ani, la băieţi. Particularităţile pubertăţii precoce îmbracă o paletă diversă: la fete se observă dezvoltarea sânilor, pilozitate, mensturaţie, ovulaţie, iar la băieţi, creşterea în volum a testiculelor, a dimensiunii penisului, a părului pe faţă, apariţia acneei, modificarea vocii etc. Atât la fete, cât şi la băieţi se mai observă stări afective deosebite: emotivitate, agresivitate etc.
În secolul al XIX-lea, vârsta medie a primului ciclu menstrual la fete era în jurul a 15 ani, pentru ca la începutul anilor 1990, acest eveniment să fie în preajma vârstei de 13 ani. Iar în prezent, este în creştere numărul fetelor care la 10 ani deja au ciclu menstrual. Potrivit medicilor, fetele mai plinuţe au primul ciclu de regulă mai devreme, comparativ cu cele care sunt mai slăbuţe. Principala cauză o reprezintă excesul alimentar, secreţiile hormonale ale ţesutului adipos, care funcţionează ca o glandă endocrină. Specialiştii spun că tocmai îmbunătăţirea alimentaţiei este o cauză a pubertăţii precoce. Astfel, copiii de azi nu ştiu ce este foametea aşa cum au trăit-o unii dintre strămoşii lor. Tot specialiştii pun pubertatea precoce pe seama produselor chimice şi a aditivilor care au influenţat echilibrul hormonal al copiilor. Sunt studii care au demonstrat că şi timpul în creştere acordat televizorului şi calculatorului este o cauză. Potrivit acestor studii, lumina artificială a acestor ecrane influenţează echilibrul hormonal.
Există pubertate preococe „centrală”, cea mai frecventă, care se declanşează ca o pubertate obişnuită, dar mai devreme. Ea se caracterizează printr-o maturizare a sistemului osos, comparativ cu vârsta reală, însoţită de un nivel ridicat de gonadotrofine (hormoni care stimulează organele sexuale) şi un nivel ridicat de estrogen la fete şi de testosteron la băieţi. Există pubertatea numită „periferică”, când nivelul de gonadotrofine este scăzut, dar se înregistrează dezechilibre la nivelul hormonilor testiculari, ovarieni sau ai glandelor suprarenale. Pentru a stabili diagnosticul de pubertate preococe, se efectuează un bilanţ într-un spital, incluzând radiografie pentru aprecierea vârstei oaselor, ecografie pentru glandele suprarenale, RMN în regiunea hipotalamo-hipofizei, dozări hormonale... Această listă de investigaţii permite stabilirea cu precizie a diagnosticului.
În cazul pubertăţii centrale se poate administra după o anumită schemă injecţia cu hormon de sinteză, intramuscular pentru a stopa producţia de hormoni sexuali de către hipofiză. În cazul pubertăţii precoce legată de o tumoră, se impune intervenţie chirurgicală.