x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şi copiii pot fi depresivi

0
Autor: Oana Antonescu 28 Oct 2008 - 00:00

Copilul tău este trist de ceva vreme, nu are chef de joacă, nu pare interesat de nimeni şi nimic din jurul lui şi este greu de înveselit? Depresia ar fi ultima problemă la care te-ai gândi. Şi tu, ca majoritatea părinţilor, gândeşti că depresia apare numai la adulţi. "Are doar 6 ani, nu poate fi depresiv, pentru că nu-i lipseşte nimic", îşi spun părinţii.



Din păcate, episoadele depresive nu ocolesc copiii şi este bine să intervii atunci când suspectezi că micuţul este mai trist decât ar trebui.

Tristeţe sau depresie?
Nu orice tristeţe trebuie să te ducă cu gândul la o depresie, pentru că şi copilul, la fel ca adultul, poate avea momente de apatie şi este irascibil. "Tristeţea este firească şi în situaţia în care copilul a trecut prin întâmplări neplăcute. Depresia este însă mai mult decât o tristeţe. Ea este mai lungă, poate să dureze între trei şi opt luni şi are cauze mai puţin grave", explică asist. univ. dr Iuliana Eparu, medic specialist în psihiatria copilului şi adolescentului, de la Spitalul de Psihiatrie "Prof. dr Al. Obregia".

Problema cea mai mare pe care o ridică depresia la copii este că ei nu pot verbaliza tristeţea, ei nu spun "mă simt trist", aşa încât părinţii sunt cei care trebuie să identifice manifestările ei. Recunoaştem un copil cu depresie după lipsa chefului de joacă. El spune că este plictisit, fiindcă acesta este un concept pe care-l înţelege şi-l exprimă mai uşor. Un alt semn al depresiei este faptul că acel copil nu poate fi înveselit. Un copil care este doar trist, fără să sufere de depresie, se înveseleşte imediat dacă părinţii îi propun să se joace sau să meargă în parcul de distracţii. Copiii cu depresie se însingurează, sunt iritabili, părinţii nu le intră în voie cu nimic, iar relaţia cu cei din jur este afectată. Performanţele şcolare sunt şi ele afectate, copiii nefiind interesaţi de lecţii.

Din fericire, copiii depresivi, spre deosebire de adolescenţii depresivi, nu au gânduri negre şi nu se gândesc la suicid. "Aceste idei nu sunt la fel de elaborate pentru că nu au puterea cognitivă de a gândi în acest mod şi nu stăpânesc foarte bine conceptul de moarte", spune dr Iuliana Eparu. Totuşi, ei se simt neputincioşi, inutili, au impresia că nimeni nu îi iubeşte şi au existat cazuri de suicid la vârste mai mici de 11 ani, de aceea este atât de importantă depresia şi nu trebuie niciodată ignorată.

Pe lângă simptomele psihice, mai există o categorie de simptome: cele somatice. "La copilul depresiv, foarte frecvente sunt tulburările de somn. Copilul nu mai doarme atât cât trebuie sau doarme mai mult decât ar trebui, dar fără să aibă un somn odihnitor. La această problemă se pot adăuga durerea de burtă, durerea de cap. Deseori, copilul depresiv este internat în secţiile de pediatrie pentru simptomele pe care le acuză. În plus, el este apatic, mănâncă puţin, pierde în greutate şi părinţii se gândesc că trebuie să aibă o boală. Suferinţa lui este reală, dar nu este cauzată de boli somatice, precum apendicita, peritonita, ci sunt consecinţa depresiei", atrage atenţia specialistul.

Copiii depresivi de vârste mai mici pot suferi şi de enurezis nocturn (fac pipi în pat în timpul nopţii), deşi în trecut aveau control asupra vezicii urinare.

Familia, universul lor

Depresia este determinată genetic. "Copilul cu depresie are o predispoziţie genetică, însă nu este suficient pentru ca el să facă depresie. Trebuie să intervină şi factorii de mediu. Sunt copii care au o vulnerabilitate genetică, dar nu se confruntă cu evenimente triste de viaţă şi nu fac niciodată depresie, dar la fel de bine sunt copii care au probleme de viaţă de neimaginat, dar nici ei nu fac depresie pentru că nu au predispoziţie genetică", spune specialistul. În cazul copiilor, factorii de mediu sunt evenimentele legate de familie, fiindcă până ajung la şcoală şi până-şi fac prieteni, familia este universul lor. Ce se întâmplă acolo este extrem de important şi are valenţe mult mai mari. Conflictele, certurile persistente între părinţi, divorţul, plecarea unui părinte la muncă în străinătate sau decesul sunt evenimente majore care pot declanşa depresia. Este normal să existe o perioadă de tristeţe după decesul unei persoane dragi, este o reacţie normală de doliu, dar la copiii predispuşi genetic la depresie această perioadă depăşeşte şase luni şi vorbim în acest caz de doliul patologic.

Chiar dacă episodul depresiv dispare la un moment dat, dacă nu este tratat, el are toate şansele să revină după câteva luni, atenţionează dr Iuliana Eparu. Depresia se poate trata cu medicamente dacă este severă, dar la fel de importantă este psihoterapia. "La copiii mai mari şi la adolescenţi este eficientă terapia cognitiv-comportamentală. Specialistul vorbeşte cu ei despre gândurile pe care le au şi încearcă să le înlocuiască cu alte gânduri, în aşa fel încât să-şi schimbe comportamentul. Cu copiii foarte mici este greu să discuţi despre gânduri. La ei funcţionează mai bine modificarea factorilor de mediu. Aceasta înseamnă că se intervine în familie, implicând părinţii în această terapie. Eficientă este şi terapia interpersonală, în cadrul căreia copilul este învăţat să relaţioneze cu ceilalţi, să-şi reconstruiască relaţii, prin intermediul jocurilor de rol, desenului", precizează dr Iuliana Eparu.

MOŞTENIRE GENETICĂ. Dacă unul dintre părinţii copilului a suferit episoade depresive, copilul său va avea o predispoziţie genetică la depresie. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât depresia a existat atât în partea maternă, cât şi în cea paternă, indiferent dacă este vorba de părinţii copilului sau de bunicii acestuia. "Cu cât episoadele depresive au apărut la părinţi mai frecvent şi mai de timpuriu, cu atât copilul va dezvolta această tulburare mai devreme în viaţă", precizează dr Iuliana Eparu. Când într-o familie există o predispoziţie genetică şi unul dintre copii face o depresie, este foarte posibil ca şi fratele sau sora acestuia să aibă ulterior aceeaşi problemă pentru că factorii de mediu sunt cam aceiaşi.

ANXIETATE. Frecvent, depresia copilului se asociază şi cu anxietatea socială sau de separare. Copilului îi este ruşine să vorbească în public, să-şi facă prieteni, să ridice mâna la şcoală, să rezolve probleme la tablă. El este izolat şi timid. De asemenea, nu îi place să se despartă de părinţi, refuză deseori să iasă din casă când nu este însoţit de cineva din familie, plânge şi se agaţă de părinţi.

Sfatul medicului


Copilului trebuie să i se spună că are o problemă şi să i se explice cum a apărut, de ce a apărut şi ce se poate face pentru a o trata. "Nu vom folosi cuvântul depresie, îi vom spune că este trist, mai trist decât un copil de vârsta lui şi, cel mai important, să-i spunem că nu este vinovat pentru starea lui şi că nu este singurul copil care trece prin aşa ceva. Deculpabilizarea este extrem de importantă în tratamentul depresiei. Dacă el înţelege că nu are nici o vină, o parte din gândurile lui negre pot să dispară", spune dr Iuliana Eparu. Şi învăţătorii sau profesorii trebuie să înţeleagă că depresia este o boală şi ar trebui să îşi schimbe comportamentul faţă de copii.
Citeşte mai multe despre:   copiii,   părinţii,   copilul,   depresia,   depresie,   sanatatea copilului

 



Mai multe titluri din categorie

Ce spune medicul Mihai Craiu despre infecțiile cu COVID-19 la elevi

Ce spune medicul Mihai Craiu despre infecțiile cu COVID-19 la elevi
Deschiderea școlilor în plin val 4 al pandemiei de COVID-19 crează temeri autorităților și părinților. Medicul Mihai Craiu explică ce s-a întâmplat în Statele Unite, unde elevii au început să meargă...

Terapia prin mișcare și marile ei beneficii

Terapia prin mișcare și marile ei beneficii
Terapia prin mișcare este una dintre cele mai complexe modalități prin care este mobilizat organismul, atât fizic cât și neurologic, cu beneficii excepționale pentru starea generală de bine. Sunt mai multe...

Epidemiologul Octavian Jurma: Valul 4-Delta urmează să devină un tsunami în România

Epidemiologul Octavian Jurma: Valul 4-Delta urmează să devină un tsunami în România
Epidemiologul Octavian Jurma își exprimă îngrijorarea față de valul 4 al pandemiei de COVID-19, care este provocat de răspândirea tulpinii Delta. Acesta crede că situația va fi gravă din cauza faptului că rom...

România va avea un sistem pentru decriptarea materialelor online abuzive față de copii

România va avea un sistem pentru decriptarea materialelor online abuzive față de copii
Una dintre soluțiile pentru combaterea criminalității online împotriva copiilor este un sistem de decriptare a materialelor abuzive. Această soluție este cuprinsă în proiectul „Din grijă pentru copii”, pe...

Vaccinarea anti COVID-19 la copiii sub 12 ani va fi posibilă de la sfârșitul acestui an

Vaccinarea anti COVID-19 la copiii sub 12 ani va fi posibilă de la sfârșitul acestui an
Este posibil ca până la sfârșitul acestui an să apară recomandarea din partea Agenției Europene a Medicamentului (AEM) pentru administrarea vaccinului Pfizer la copiii cu vârste între 5 și 11 ani, spune...

Vaccinarea antigripală se poate face simultan cu cea împotriva SARS-CoV-2

Vaccinarea antigripală se poate face simultan cu cea împotriva SARS-CoV-2
Vaccinarea antigripală se poate face simultan cu cea împotriva SARS-CoV-2, a declarat, marți, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității de Vaccinare (CNCAV), col. dr. Valeriu...

Cum sa alegi cel mai eficient ceai de slăbit?

Cum sa alegi cel mai eficient ceai de slăbit?
Îți place ceaiul? Visezi să slăbesti câteva kilograme? Descopera din acest articol care sunt cele mai bune plante si ceaiuri pentru a slăbi eficient! Ceaiul este o băutură indragita de multe persoane, ce...

Noi descoperiri în privința defictului de fier

Noi descoperiri în privința defictului de fier
O echipă de cercetători chinezi au găsit factorii care ajută la distribuirea fierului în plante și vrea să aplice această descoperire pentru a găsi soluția la deficitul de fier la oameni, scrie agenția...

Capacitățile cognitive ale angajaților sunt afectate de aerul din birouri

Capacitățile cognitive ale angajaților sunt afectate de aerul din birouri
Aerul respirat în birouri de către angajați le afectează capacitățile cognitive, având un impact negativ asupra puterii de concentrare, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea...

Marea Britanie nu recomandă vaccinarea anti COVID-19 a copiilor sănătoși între 12-15 ani

Marea Britanie nu recomandă vaccinarea anti COVID-19 a copiilor sănătoși între 12-15 ani
Autoritățile române se grăbesc pentru campania de vaccinare în școli, fără să existe studii suficiente asupra efectelor tratamentului asupra acestei categorii de vârstă și în pofida faptului că...

Studiu: Rata mortalității este de 15 ori mai mare la persoanele nevaccinate

Studiu: Rata mortalității este de 15 ori mai mare la persoanele nevaccinate
Rata mortalității este de 15 ori mai mare la persoanele nevaccinate față de cele vaccinate, arată un studiu realizat de Institutul Superior de Sănătate italian. Cel mai recent raport al Institutului Superior...
Serviciul de email marketing furnizat de