Cercetarea se bazează pe analiza datelor biometrice și imagistce la circa 4.000 de tineri, în contextul în care tulburările de somn sunt tot mai frecvente în rândul acestora.
Odihna este esenţială pentru sănătatea corpului şi a creierului. În timpul somnului, creierul elimină toxinele, consolidează şi reorganizează eficient conexiunile cerebrale şi susţine funcţii importante, precum memoria, învăţarea şi rezolvarea de probleme, susţine sistemul imunitar şi sănătatea mintală, potrivit news.ro.
Lipsa somnului, o problemă frecventă la adolescenți
Tiparele de somn se modifică în perioada adolescenței, când tinerii se culcă mai târziiu, dorm mai puțin, ceea ce afectează ceasul biologic. Și asta într-o perioadă de dezvoltare a funcției cerebrale și a capacităţilor cognitive. American Academy of Sleep Medicine recomandă 8-10 ore de somn pe noapte.
Un studiu, realizat de cercetători din Marea Britanie şi China, a constatat că adolescenţii care se culcă mai devreme şi dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă o funcţie cerebrală mai bună şi să obţină scoruri mai ridicate la testele cognitive.
Și participanţii cu cele mai bune obiceiuri de somn nu au atins recomandarea de 8-10 ore de somn pe noapte, darătând că mulţi adolescenţi dorm insuficient într-o perioadă vitală a formării funcţiilor cerebrale.
Cercetările referitoare la obiceiurile de somn se bazează însă pe informaţiile furnizate de participanţi, care pot fi inexacte.
15 minute de somn în plus fac diferența
Astfel că echipa de cercetători de la Universitatea Fudan, din Shanghai, şi Universitatea Cambridge a utilizat date din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cel mai mare studiu longitudinal despre dezvoltarea creierului şi sănătatea copiilor din SUA.
În cadrul studiului ABCD, peste 3.200 de copii cu vârste între 11 - 12 ani au primit brăţări Fitbit, permiţând cercetătorilor să analizeze obiectiv tiparele de somn şi să le compare cu imagini cerebrale şi rezultate la teste cognitive.
Echipa a verificat datele şi pe alte două grupuri de adolescenţi, de 13-14 ani, de 1.190 de participanţi.
Cercetătorii au împărţit adolescenţii în trei grupuri:
- Grupul 1 (39%): medie de somn de 7 ore şi 10 minute - aveau tendinţa de a merge la culcare cel mai târziu şi se trezeau cel mai devreme.
- Grupul 2 (24%): medie de 7 ore şi 21 minute - au avut valori medii la toate caracteristicile somnului.
- Grupul 3 (37%): medie de 7 ore şi 25 minute - aveau tendinţa de a merge la culcare cel mai devreme şi aveau un ritm cardiac mai scăzut în timpul somnului.
Deşi nu au existat diferenţe semnificative în realizările şcolare între grupuri, la testele cognitive ce vizau vocabularul, cititul, rezolvarea de probleme şi atenţia, Grupul 3 a avut cele mai bune rezultate, apoi Grupul 2, în tiimp ce Grupul 1 a avut cele mai slabe performanţe.
Grupul 3 a avut cel mai mare volum cerebral şi cele mai bune funcţii cerebrale, iar Grupul 1 avea cel mai mic volum cerebral şi cele mai slabe funcţii.
Cercetătorii au analizat şi ritmul cardiac al participanţilor: Grupul 3 a avut cele mai mici ritmuri cardiace în timpul somnului, iar Grupul 1 cele mai mari. Ritmurile cardiace mai mici sunt de obicei asociate cu o sănătate mai bună, în timp ce valorile mari pot indica o calitate slabă a somnului, treziri frecvente şi somn agitat.
Rezultatele au fost publicate, pe 16 aprilie 2025, în Cell Reports.


