In adolescenţă, tinerii au impresia că nimic rău nu li se poate intămpla. Că pot să controleze fiecare aspect al vieţii lor fără nici o problemă. Şi mai ales fără ajutorul părinţilor. Merg in cluburi, vor să experimenteze totul, işi incep viaţa sexuală...
In adolescenţă, tinerii au impresia că nimic rău nu li se poate intămpla. Că pot să controleze fiecare aspect al vieţii lor fără nici o problemă. Şi mai ales fără ajutorul părinţilor. Merg in cluburi, vor să experimenteze totul, işi incep viaţa sexuală... Iar cea mai utilizată metodă de protecţie sexuală la adolescenţi este coitus interruptus. "O metodă cu foarte multe riscuri. Există şi pericolul de contractare a unei infecţii cu transmitere sexuală, dar şi cel al unei sarcini nedorite. Deoarece mai ales in cazul adolescenţilor, există pericolul eliminării de lichid seminal, iar fata să rămănă insărcinată", atrage atenţia conf. dr Daniel Popescu, medic primar ginecolog, directorul Policlinicii "Şerban Vodă".
Intreruperea de sarcină
In cazul in care adolescenta a rămas insărcinată, opţiunile ei sunt limitate: fie duce sarcina la termen şi decide după ce naşte dacă păstrează sau nu copilul, fie intrerupe sarcina. Din păcate, soluţia avortului este cea mai frecventă. Insă avortul este o intervenţie chirurgicală care presupune o serie de riscuri majore. "Chiuretajul este o operaţie «in orb», pentru că medicul ginecolog care realizează intervenţia nu vede in interiorul cavităţii uterine. De aceea, specialistul nu işi poate da seama dacă a chiuretat totul, motiv pentru care de multe ori se intămplă să mai rămănă resturi ce pot duce la infecţii", explică conf. dr Daniel Popescu.
Riscuri
Probleme pot să apară şi dacă ginecologul face tot posibilul să nu lase in interiorul cavităţii uterine ceva ce mai tărziu ar putea cauza suprainfecţii sau săngerări. Deoarece un chiuretaj insistent poate indepărta stratul mucos pănă la cel muscular. Din această cauză există riscul ca pereţii uterului să se lipească, ajungăndu-se astfel la o afecţiune foarte dificil de corectat, sinechia uterină. Un alt risc pe care şi-l asumă tănăra care recurge la chiuretaj este ca uterul, care are o structură foarte moale şi friabilă, să fie perforat cu chiureta, din neglijenţa medicului. "De asemenea, pot apărea infecţii ce duc chiar la peritonită. Sau se poate altera peretele uterin, poate să apară o săngerare, care să necesite extragerea de urgenţă a uterului (histerectomie)", atrage atenţia specialistul.
Intervenţie normală
Chiar dacă intervenţia decurge normal, fără incidente, medicul ginecolog indepărtează cu ajutorul chiuretei un mic strat din fibra musculară. Iar riscul in această situaţie este ca, atunci cănd adolescenta işi va dori un copil, să nu poată să ducă sarcina la termen. "După un chiuretaj, uterul nu va mai fi la fel de puternic şi există pericolul să se rupă in timpul unei sarcini ulterioare", precizează medicul ginecolog.
Trauma naşterii
Dacă tănăra păstrează sarcina, problema este şi fiziologică, şi psihologică. "Trupul este in formare pănă la vărsta de 18 ani. Iar dacă in acest trup in creştere şi in asimilare apare un alt organism care incepe să absoarbă din nutrienţii care şi aşa sunt insuficienţi, nici mama, nici fătul nu vor primi cantitatea de substanţe nutritive necesare unei dezvoltări armonioase. Sarcina este un efort pentru organismul mamei, iar fătul va avea şi el de suferit, deoarece nu va primi tot ce ii trebuie pentru a evolua normal", semnalează conf. dr Daniel Popescu. In plus, trauma naşterii va fi percepută de tănără atăt de intens, incăt este posibil ca, după această experienţă, să nu işi mai dorească un copil. De aceea, este recomandat ca fetele care au rămas insărcinate fără voia lor să beneficieze de consultul unui psiholog. Terapia individuală sau de grup, a tinerei impreună cu părinţii ei, este benefică atăt pentru luarea unei decizii cu privire la sarcină, căt şi pentru echilibrarea emoţională a adolescentei.
Semnele sarcinii
Mai există, de asemenea, posibilitatea ca adolescenta să nu işi dea seama că a rămas insărcinată. Iar cănd conştientizează că este gravidă să fie prea tărziu pentru un avort. Tănăra este nevoită să ducă sarcina la termen, iar soarta bebeluşului este incertă. "Semnele sarcinii sunt: somnolenţa, creşterea poftei de măncare, sănii umflaţi şi dureroşi, amenoreea (dispariţia ciclului menstrual). Este posibil totuşi să existe menstruaţie şi totuşi tănăra să fie insărcinată. Deoarece atunci cănd oul fecundat se cuibăreşte in uter poate să apară o mică săngerare, care este interpretată ca menstruaţie. In cazul in care apar totuşi aceste semne, este indicat ca adolescenta să işi facă un test de sarcină", este sfatul specialistului. Iar pentru confirmarea sarcinii, tănăra trebuie să se prezinte la medicul ginecolog.
CONTRACEPŢIE. Cea mai sigură metodă de contracepţie o constituie prezervativul, deoarece protejează atăt impotriva unei sarcini nedorite, căt şi a infecţiilor transmisibile sexual. In cazul in care partenerul este stabil, atunci tănăra poate să apeleze la pilulele contraceptive. Iar in situaţia extremă in care in timpul actului sexual nu a fost utilizată nici o metodă de contracepţie, atunci fata poate să folosească pilula de a doua zi, pentru a nu ajunge la o sarcină nedorită.
STUDIU. Conf. dr Daniel Popescu spune că studii recente semnalează o incidenţă crescută a osteoporozei la fetele care au rămas insărcinate inainte de a implini 18 ani. "Este o situaţie foarte gravă dacă o afecţiune care in mod normal apare doar după vărsta de 45 de ani se instalează la o fată care nici măcar nu este dezvoltată complet", subliniază specialistul.
Sfatul medicului
"In cazul in care adolescenta a rămas insărcinată şi decide să apeleze la chiuretaj, intervenţia trebuie să fie realizată in cadrul unei maternităţi, pentru că este indicat ca, la acest tip de operaţie, să asiste şi un specialist in anestezie, care nu există in cabinetele ginecologice particulare. In cazul in care apar complicaţii, tinerei trebuie să i se asigure oxigen, perfuzii etc. pentru a fi menţinută in viaţă. Dacă intervenţia se efectuează intr-un cabinet ce nu indeplineşte toate condiţiile necesare unei intervenţii chirurgicale fără riscuri, poate fi pusă in pericol viaţa pacientei", semnalează conf. dr Daniel Popescu.