Un nou drog numit jocuri video?

Wii, Playstation, X-Box, PSP, DS, Gameboy... Nume care desemnează console cunoscute tinerilor, amatori de jocuri video. Interesat să colecteze informaţii privitoare la utilizarea acestor jocuri şi consecinţele lor asupra dezvoltării tinerilor, în noiembrie 2009, The Social Research and Corporate Reputation Specialists şi Delegaţia Interministerială pentru Familie au efectuat o anchetă.

IPSOS a interogat 404 adolescenţi între 12 şi 17 ani. Ancheta are ca scop stabilirea consecinţelor jocurilor video asupra copiilor, dar şi disputele dintre aceştia şi părinţi.

ANCHETA
99% dintre copii între 12 şi 17 ani susţin că zilnic "servesc" o porţie de jocuri video, relevă ancheta IPSOS. 92% dintre tinerii chestionaţi sunt băieţi, 94% exersează cel puţin o dată pe săptămână acest tip de jocuri, iar 59%, zilnic. 72% dintre tinere au o dată pe săptămână timp pentru un joc video, iar 23% găsesc zilnic timpul necesar pentru această activitate. Momentul cel mai bun pentru un joc video este după orele de curs, seara, în week-end sau în vacanţe.

Potrivit anchetei IPSOS, 27% dintre tineri sunt "adesea şocaţi de jocurile video, deoarece sunt violente sau vulgare", 39% sunt rar puşi în această situaţie şi 2%, frecvent. În mod surprinzător, aceste procente au tendinţa de a creşte o dată cu creşterea vârstei tinerilor. Ancheta IPSOS a mai scos la suprafaţă încă un detaliu cu impact asupra dezolvării tinerilor. Deşi pe cutiile acestor jocuri sunt texte privitoare la vârsta pe care trebuie să o aibă tinerii pentru a beneficia de ele, texte care indică eventualele pericole la care se expun utilizatorii, totuşi aceste informaţii nu sunt respectate. Doar 63% ştiu despre aceste texte de avertizare şi dintre aceştia 55% verifică în mod
curent care este jocul potrivit vârstei lor.

Specialiştii atrag atenţia tinerilor, dar în egală măsură părinţilor sau celorlalţi adulţi din anturajul tinerilor, că aceste texte sunt extrem de importante, ele reprezentând în fond un instrument simplu, preţios, care reduce riscul de a se expune unui şir de imagini violente sau sexuale explicite. Iar ancheta IPSOS scoate în evidenţă că, din păcate, acest fenomen este din ce în ce mai frecvent la vârste mici.

SUBIECT DE CEARTĂ
Trei din patru tineri (73%) se ceartă frecvent cu părinţii din cauză că pierd timpul cu jocuri video: 82% sunt băieţi şi 62% sunt fete. Un părinte din trei discută cu copilul frecvent sau periodic despre acest tip de jocuri, în timp ce 10% fac echipă cu copilul la jocuri video.

Psihologii, în majoritatea lor, sunt de părere că asistăm la un fenomen care poate avea influenţe negative asupra tinerilor, dacă nu este ţinut sub control. Evident, un control... discret! Una dintre soluţii este simplă: părinţii să împartă cu tânărul bucuria unui joc video. Şi când spun că este o soluţie simplă, psihologii iau în calcul faptul că noile console includ din ce în ce mai multe jocuri "în familie".

A face echipă - copilul şi părintele - pentru un joc video poate însemna câteva minute sau câteva ore, împreună, săptămânal. Cu condiţia ca părinţii să aibă disponibilitatea de a se prinde în acest joc. Ceea ce presupune multiple avantaje: poate reduce numărul "confruntărilor" specifice adolescenţilor care au permanent impresia că sunt neînţeleşi, poate scoate la suprafaţă calităţi nebănuite atât la adolescent, cât şi la părinte sau poate întări legătura dintre părinte şi copil.

Dar cel mai important este faptul că părintele are posibilitatea de a proteja copilul de a fi victima unui nou tip de dependenţă: cea de jocuri video. Psihologii au mai remarcat că aceste jocuri implică o activitate de concentrare a adolescentului, comparativ cu statul la televizor, care este o activitate pasivă. Dar tocmai aceste avantaje pot să împingă tinerii în capacana jocurilor video. Şi nici aceasta nu-i de ignorat.

PERICOLE
Sunt studii care demonstrează, evident dacă mai era necesar, că jocurile video, ca de altfel statul la televizor, la computer, favorizează sedentarismul şi obezitatea. Este una dintre cauzele dovedite care explică un alt fenomen periculos: obezitatea la copii şi tineri. Ei se joacă, adesea au farfuria alături sau, mai grav, punga de chipsuri, şi mânâncă fără a conştientiza. La scurt timp, iar îşi umplu farfuria sau deschid o altă pungă de chipsuri... Azi aşa, mâine tot aşa... Pentru ca, rapid, copilul sau tânărul să ia în greutate, să aibă probleme cu nivelul colesterolului, tulburări metabolice, diabet... De asemenea, nu trebuie neglijat că excesul de jocuri video duce la izolare şi la dificultăţi de comunicare.