Vegheaţi somnul copilului

Medicul Ileana Gavrilă, medic primar ORL, în cadrul Spitalului Elias din Bucureşti, le explică părinţilor dacă sforăitul copiilor e inofensiv sau poate ascunde alte afecţiuni.

În cazul copiilor, sforăitul poate fi cauzat de fluturarea unui văl mai flasc sau de o luetă (apendice musculomucos suspendat de marginea posterioară a vălului palatin, în fundul cavităţii bucale) mai lungă. Medicul Gavrilă afirmă că, dacă la acestea se adaugă o hipertrofie de vegetaţie adenoidă (polipi) sau o hipertrofie amigdaliană, o limbă mai lată la o constituţie mai înghesuită, caracterestică pentru unii copii, apare sforăitul.

SEMN RĂU
Medicul Gavrilă avertizează că sforăitul nu se rezumă doar la zgomotul produs, ci reprezintă o problemă mult mai serioasă. "În principiu, sforăitul poate fi un semn că pruncul are dificultăţi de respiraţie. Un copil aflat în dificultate respiratorie are un creier care nu beneficiază de cantitatea necesară de oxigen. În aceste condiţii, creierul nu mai funcţionează la parametri normali, iar capacitatea de concentrare şi de asimilare de informaţii scade.

De asemenea, copilul aflat într-o asemenea situaţie este mult mai nervos, precizează medicul Gavrilă, specialist ORL. Totuşi, chiar în aceste situaţii, părinţii trebuie să ştie că amigdalele "nu sunt îndepărtate imediat".

Deşi mulţi părinţi şi-ar dori ca astfel de probleme să se rezolve cu tratament medicamentos, acest lucru este imposibil. "Nu există nici o pastilă care să topească ţesutul care «ajută» sforăitul", spune specialistul.

Ca variantă nechirurgicală pentru diminuarea simptomelor sforăitului o reprezintă aerosolii. "Poţi să faci o probă cu nişte aerosoli cu efect antiinflamator. Astfel, se elimină, parţial, obstacolul din spatele nasului", afirmă specialistul în ORL.

AEROSOLI
Dar atenţie mare: "dacă un copil respiră mai bine numai cu aerosoli, nu e un semn bun. Deoarece copilul devine dependent de nişte medicamente. În schimb, dacă după 10 şedinţe cu aerosoli copilul are stare de confort respirator permanentă, durabilă, înseamnă că nu mai trebuie operat", spune specialistul.

În general, 50% dintre copiii la care s-a descoperit o vegetaţie adenoidă trebuie operaţi. "Majoritatea copiilor cu indicaţie chirurgicală pentru patologie de vegetaţie adenoidă, hipertrofie amigdaliana au aproximativ trei ani. Pot fi şi mai mici, dar şi mai mari,  însă vârsta de trei ani este cea mai indicată."

Multă timp s-a crezut că sforăitul apare în special la pruncii mai durdulii. "Un copil cu ceva kilograme în plus este un uriaş cu picioare de lemn. Pentru că aceste kilograme suplimentare reprezintă semnul clar al unei alimentaţii dezechilibrate şi al unui stil de viaţă necorespunzător", spune specialistul. "Dar un astfel de copil nu trebuie neapărat să sforăie. Pentru că vegetaţii mari şi obturante pot avea şi cei slăbuţi, şi cei durdulii, în aceeaşi măsură."

CREIERUL
Unii copiii trec prin stări de agitaţie în timpul somnului, din cauză că nu pot respira corespunzător. Fiind la vârste mici, ei nu pot explica părinţilor prin ce trec. De aceea, este indicat ca adulţii să supravegheze somnul copiilor.

Sunt copii a căror dificultate respiratorie e atât de mare încât fac forme de apnee în somn, de stop respirator. Din cauza faptului că respiră cu mare greutate, ei obosesc, încercând să respire. Apoi, din cauza hipooxigenării, creierul trimite un semnal de alarmă şi copilul se trezeşte, tresărind. Copilul nu-şi găseşte locul... iar părinţii nu înţeleg ce se întâmplă. De aceea, medicul Gavrilă le sfătuieşte pe mame să fie atente la somnul copiilor chiar dacă nu dorm împreună.

"Copilul trebuie să aibă camera lui, spaţiul lui de joacă, spaţiul lui de odihnă, universul lui. Este foarte bine să poţi să oferi toate acestea copilului. Dar asta nu trebuie să însemne automat o distanţare între părinţi şi copii. Mai ales că unii copii sunt mai retraşi prin natura lucrurilor, prin sistemul de organizare socială, prin faptul că părinţii muncesc foarte mult. Şi atunci e bine ca măcar noaptea copiii să îşi simtă părinţii aproape. Mama va merge lângă patul acestuia de două ori pe noapte", precizează doctorul.

AFECŢIUNI ASCUNSE
Sforăitul poate ascunde unele afecţiuni. De aceea, este indicat ca, atunci când observaţi unele simptome, să vă prezentaţi cu copilul la medicul de familie, pentru a descoperi de ce sforăie cel mic. Deşi sunt situaţii destul de rare, mai ales la copii, respiraţia zgomotoasă din timpul somnului poate fi provocată de anumite formaţiuni tumorale.

De asemenea, "pot fi malformaţii care ţin de o morfologie defectoasă a masivului orofaringian, a hipofaringelui", spune Ileana Gavrilă, medic primar ORL, în cadrul Spitalului Elias.

GREŞELI
Una dintre cele mai mari greşeli făcute de părinţi este să-şi îndoape copilul cu diverse produse alimentare, pentru a-l îngrăşa puţin. "Nimic mai grav", spune medicul. Un copil îndopat nu simte nici o bucurie. Sunt greşeli de atitudine, de alimentaţie, care se plătesc. Situaţia e mai gravă, deoarece copii sunt sedentari. Nu mai aleargă. Nici măcar la şcoală nu mai vor să participe la orele de educaţie fizică, pe care le consideră materie de mâna a doua, avertizează specialistul.