Pe un bulevard trec sute si sute de persoane. Nu se stie care dintre ele vor face boala Alzheimer. O boala misterioasa, care progreseaza lent si nu se lasa pana nu depersonalizeaza complet. Din pacate, acesti bolnavi sunt subdiagnosticati si stigmatizati.
MAGDA MARINCOVICI
Boala Alzheimer (BA) este atat de severa si atat de complexa incat conduce la pierderea autonomiei bolnavului. Astfel, imediat langa bolnavul de BA trebuie sa se afle un membru al familie care il ingrijeste. Acest membru de familie intra intr-o traiectorie de viata deosebita, speciala, dupa aflarea diagnosticului. In aceste conditii, Societatea Romana Alzheimer urmareste diagnosticarea precoce, crearea unei retele speciale de ingrijire si pregatire a unor persoane in acest gen de ingrijiri. SRA se adreseaza in acest sens autoritatilor pentru initierea de programe care sa sustina persoanele cu dementa.
Conf. dr. Catalina Tudose, presedinta SRA, precizeaza ca este foarte importanta diagnosticarea precoce, deoarece "in acest stadiu, persoana respectiva poate fi in activitate, cu tulburari minore, tratamentul si ingrijirea adecvate reusind sa incetineasca mult evolutia bolii".
FACTORI DE RISC. Varsta reprezinta un factor de risc pentru BA, "fara ca acest lucru sa insemne ca imbatranirea se asociaza intotdeauna cu BA", spune dr. Catalina Tudose. Altii factori de risc sunt: antecedente in familie, sindromul Down, boala Parkinson, traumatisme craniene repetate, hipotiroidism, bolile vasculare, diabet, obezitate etc.
BA este o tulburare neurovegetativa cronica, progresiva care duce in final la disparitia persoanei. Ea prezinta etape evolutive generale, dar si multe particularitati individuale. Una dintre caile de facilitare a unui diagnostic precoce este ca persoanele din jur sa aiba cunostinte despre aceasta boala si sa intervina rapid. Tulburarile de memorie sunt esentiale, dar si tulburari cognitive, noncognitive (de comportamente) etc. sunt determinante in fixarea diagnosticului. Bolnavul prezinta incapacitate de a invata lucruri noi, e mai lent in gandire, uita evenimente recente, are dificultati de limbaj, modificari de comportament (de somn, de plecare de acasa), apatie, inconstienta, tulburari de mers, crize convulsive, mutism. "De obicei, ce s-a intamplat in urma este foarte bine fixat si daca este si o persoana instruita gaseste solutii sa nu intre in situatii delicate provocate de uitare, dar cei apropiati pot depista modificarile", spune conf. dr. Catalina Tudose.
Citește pe Antena3.ro