Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O dată cu venirea anotimpului rece nu ne schimbăm doar garderoba, activităţile sau stilul de viaţă. Ne aşteaptă şi o altă patologie medicală, alte temeri, cu alte modalităţi de abordare.
Este momentul când aruncăm loţiunea de plajă şi căutam termometrul, când uitam de numele cu rezonanţe exotice ca West Nile şi peştele dragon, de caniculă şi de neplăcutele toxiinfecţii alimentare care ne-au preocupat vara aceasta.
Acum este sezonul febrei, durerilor de cap şi de gât, al guturaiului, gripei şi... streptococilor! De ce se încăpăţânează să ne deranjeze an după an şi cum ajung să afecteze o atât de mare parte a populaţiei? De ce nu există un vaccin împotriva lor? Cum reuşesc să aibă atâtea manifestări şi localizări, afectând mai mult sau mai puţin grav aproape toate organele corpului? De unde această versatilitate care îi transformă uneori din paşnici colonişti în germeni patogeni sau abilitatea diabolică prin care ajung să ne întoarcă împotriva propriului nostru sistem imun? Iată o expunere impresionantă pentru nişte germeni aparent banali!
Există 18 grupe de streptococi, fiecare cu numeroase subtipuri. Cel mai important rol în patologia umană (şi până de curând aparent singular) este atribuit streptococul beta hemolitic grup A. Acesta determină variate infecţii ORL, respiratorii, cutanate, osoase, articulare, cardiace, meningeale, genito-urinare, precum şi afecţiuni invazive ca şocul toxic, septicemia sau fasciita necrozantă. Mai mult, în unele cazuri, din cauza unui răspuns imun inadecvat, după o astfel de infecţie, oricât de banală, organismul ajunge să îşi atace propriile structuri, producându-se afecţiuni grave ca reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută sau, mai nou, definitul sindrom PANDAS, toate acestea la vârsta copilăriei. S-a descoperit însă că, şi alte tipuri de streptococi ne pot afecta sănătatea. Astfel, streptococii de grup B pot induce infecţii grave ale nou născutului chiar din primele zile de viaţă, producând meningite, septicemii sau pneumonii.
De asemenea, pot afecta şi sănătatea mamei, determinând infecţii uterine după naştere. Streptococii C şi G pot produce la persoane cu imunitate scăzută endocardite, pneumonii, meningite, artrite, infecţii urinare sau celulită, iar streptococii D, mulţi dintre ei populând intestinul, pot trece în sânge şi pot genera infecţii urinare, endocardite, abcese intraabdominale.
De aceea, bolile streptococice nu ar trebui nici neglijate, nici tratate empiric, cu un cocteil de antibiotice sau cu nişte pastile rătăcite prin casă. Este necesar un diagnostic precis, elaborat în urma unui consult medical, completat cu teste de laborator, iar tratamentul cu antibiotice trebuie stabilit în doze şi pe o perioadă corespunzătoare. În lipsa unui tratament adecvat se produc complicaţii, dar în acelaşi timp se selectează tulpini rezistente şi se măreşte numărul purtătorilor.
