Primele semne ale demenţei apar cu patru ani mai tărziu la vorbitorii a cel puţin două limbi străine, comparativ cu cei care cunosc numai limba maternă.
AVANTAJ - Bilingvismul, medicament pentru creier
Primele semne ale demenţei apar cu patru ani mai tărziu la vorbitorii a cel puţin două limbi străine, comparativ cu cei care cunosc numai limba maternă.
Â
Un studiu realizat in Canada, ţară in care majoritatea populaţiei este bilingvă, a demonstrat că vorbirea mai multor limbi străine este cel mai bun medicament pentru intărzierea demenţei. Cercetările au fost coordonate de Ellen Bialystok, neuropsihiatru cu competenţă in cercetarea efectului bilingvismului asupra dezvoltării cognitive a copiilor. Impreună cu colegii ei de la Universitatea York (Toronto), Ellen Bialystok a analizat dosarele medicale a 184 de pacienţi atinşi de boala Alzheimer sau de demenţă senilă. Dintre aceştia, 91 cunoşteau numai limba engleză, in timp ce 93 vorbeau in mod curent atăt engleza, căt şi franceza, iar, in plus unii mai cunoşteau poloneza, ebraica sau germana.
Â
REZULTATE. Studiul, publicat in revista Neuropsychologia, a ajuns la concluzia că, in cazul vorbitorilor unei singure limbi, primele semne ale demenţei survin in medie la 71 de ani, comparativ cu 75-76 de ani, in cazul bilingvilor. Această diferenţă de cel puţin patru ani se menţine indiferent de sexul subiecţilor, ţara de origine, de ocupaţia lor sau de nivelul de studii.
"Creierul persoanelor bilingve trebuie să depună un efort suplimentar pentru insuşirea a două limbi. Acest efort duce la formarea mai multor conexiuni nervoase. Persoanele bilingve, avănd mai multe conexiuni nervoase, au şanse sporite de a intărzia dezvoltarea demenţei", explică Ellen Bialystok. Potrivit acesteia, nu are importanţă dacă a doua limbă este vorbită cu sau fără greşeli. Contează modul in care creierul integrează două sisteme de comunicare in acelaşi timp. Insă medicul atrage atenţia că semnele demenţei nu pot fi intărziate dacă a doua limbă este vorbită rareori sau de-abia este inţeleasă.