Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arterita, denumită de medici arteriopatia obliterantă cronică, este o boală a arterelor care constă in reducerea progresivă a diametrului interior al acestora. Consecinţa: scăderea fluxului de sănge către ţesuturi. Principala cauză a arteritei este ateroscleroza.
Arterita, denumită de medici arteriopatia obliterantă cronică, este o boală a arterelor care constă in reducerea progresivă a diametrului interior al acestora. Consecinţa: scăderea fluxului de sănge către ţesuturi. Principala cauză a arteritei este ateroscleroza. Aceasta inseamnă depunerea de grăsimi in interiorul arterelor. Despre arterită ne vorbeşte colonel doctor Gheorghe Dumitraşcu, şeful secţiei de chirurgie cardiovasculară din cadrul Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei.
Durere la efort
Cum se manifestă arterita? De obicei, boala evoluează lent, insidios, fără ca pacientul să fie conştient de apariţia ei in fazele incipiente. Primele manifestări ale bolii sunt durerile musculare apărute la efort la nivelul labei piciorului şi al gambei. Cel mai frecvent, durerea se localizează la nivelul moletului (partea musculară a gambei). Durerea este agravată de efort şi se calmează in repaus. Specificul acestei dureri este că apare in timpul mersului după aceeaşi distanţă parcursă, dispare rapid in repaus şi reapare la efort. Acest fenomen poartă denumirea medicală de claudicaţie intermitentă. Medicul
Gheorghe Dumitraşcu precizează că "frecvent pacientul descrie durerea din arteriopatia obliterantă ca pe o crampă musculară, insoţită de intărirea muşchilor. De reţinut că atunci cănd durerea este mai puternică in repaus decăt la efort este puţin probabil ca motivul acesteia să fie arterita".
Agravarea bolii se traduce prin scăderea in timp a distanţei pe care pacientul o poate parcurge pănă la apariţia durerii, ajungăndu-se in final la durere şi in repaus. Aceasta este prezentă de obicei la nivelul labei piciorului şi al degetelor. In această fază a arteritei, pacientul se simte mai bine dacă stă cu piciorul atărnat la marginea patului. Tot in această etapă apar de obicei modificări ale aspectului piciorului: pielea se subţiază, reducerea pilozităţii, ingroşarea unghiilor, insoţite de invineţirea pielii şi scăderea temperaturii locale. Pacientul poate acuza, in afară de durere, amorţeli, senzaţie de arsură, furnicături, senzaţie de răceală la nivelul piciorului.
Citește pe Antena3.ro
După apariţia durerii la repaus, arterita evoluează către apariţia leziunilor ischemice (infundarea arterei) şi a necrozelor pe suprafeţe din ce in ce mai mari, pănă la compromiterea definitivă a membrului afectat. Problema este că majoritatea pacienţilor se prezintă la medic in acest stadiu al bolii, cănd nu se mai poate face altceva decăt amputarea unui segment al membrului afectat.
Factori de risc
O intrebare frecventă a pacientului este: "Care este cauza?". Răspunsul este de cele mai multe ori greu de dat. Sunt cunoscuţi mai mulţi factori de risc care duc la apariţia bolii: fumatul, vărsta, dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea. Medicii nu pot identifica insă cu certitudine pe unul sau pe altul ca fiind responsabil de apariţia arteritei. Un lucru este sigur asupra unui factor de risc ce nu poate fi controlat: arterita afectează mai mulţi bărbaţi decăt femei.
Medicul Gheorghe Dumitraşcu le atrage atenţia pacienţilor că este important să facă tot posibilul pentru a elimina acei factori de risc pe care ii pot controla. Astfel, este necesar ca pacientul să renunţe la fumat, un mare duşman al arterelor. In ceea ce priveşte dieta pacientului cu arterită, aceasta va fi săracă in grăsimi, fără exces de sare. O altă regulă de care trebuie să ţină seama este evitarea sedentarismului. De obicei, arterita este asociată cu hipertensiune arterială şi diabet zaharat, motiv pentru care este esenţial ca pacientul să respecte tratamentul acestor boli. Şi nu in ultimul rănd trebuie să menţină o igienă riguroasă a piciorului afectat şi să evite frigul şi umezeala. Dr Dumitraşcu insistă asupra importanţei respectării acestor recomandări: "Orice pas greşit reprezintă o bătălie pierdută cu boala. Pacientul trebuie să conştientizeze că respectă aceste reguli spre binele lui, şi nu de dragul medicului".
LA MEDIC. Primul lucru pe care il poate face pacientul ce acuză dureri in timpul mersului este să se prezinte la medicul de familie căt mai rapid după apariţia simptomelor. El trebuie să evite tratamentul empiric al durerilor apărute la nivelul membrului inferior. Durerea poate fi cauzată şi de afecţiuni articulare, lombosciatică, afecţiuni musculare. Insă numai medicului ii revine sarcina să identifice corect cauzele durerilor.
INVESTIGAŢII. "In cazul menţinerii suspiciunii de arteriopatie obliterantă, susţinută prin absenţa pulsului la nivelul arterelor periferice, medicul de familie va indruma pacientul către medicul specialist de chirurgie vasculară. Acesta poate recomanda investigaţii amănunţite: ecografie Doppler vascular, arteriografie etc., care să ducă la stabilirea atitudinii terapeutice corecte", arată dr Gheorghe Dumitraşcu.
Tratament
In fazele incipiente ale arteritei este indicat tratamentul balnear, cu proceduri vasodilatatorii periferice (mofete). Tratamentul medicamentos este complex şi cuprinde mai multe clase de medicamente, conform recomandărilor medicului. In unele cazuri se pot efectua angioplastii. Sunt intervenţii nechirurgicale prin care se dilată arterele cu sau fără implantare de stent. Se poate efectua şi tratament chirurgical clasic fie păstrăndu-se artera pacientului, fie inlocuind-o cu o proteză sintetică sau cu o venă prelevată de la pacient (by-pass). Cănd sunt epuizate celelalte procedee terapeutice se recurge la cel mai dramatic tratament chirurgical: amputaţia.
